„Plecăm de acasă că nu avem ce face? Plecăm de acasă, ca să ne plimbăm? Plecăm de acasă, ca să fim plecaţi?
Dragostea Domnului şi Mântuitorului nostru ne dă acest îndemn să putem pleca, aşa cum plecau fraţii, chiar şi peste hotare. Iar dacă nu avem această dragoste pentru Domnul Iisus – mi-aduc aminte de un frate care spunea –, mai devreme sau mai târziu, neavând această dragoste adevărată pentru Domnul Iisus, uşor-uşor putem să ne lepădăm de Domnul, putem să alunecăm, putem să-i părăsim pe fraţi, putem să părăsim adunarea. De aceea, ne dorim parcă din toată inima ca Oastea Domnului, pentru noi, să nu fie aşa: mai venim, mai plecăm, ne mai întoarcem, o fi, n-o fi. Ci ne dorim din toată inima ca această Lucrare a Oastei Domnului – şi cei care suntem aici, şi cei care ascultă prin intermediul internetului – să putem să aprindem în sufletele noastre acest dor, această dragoste pentru Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Gândindu-ne la preaiubitul nostru frate Ioan Marini, ce mare jertfă a adus şi ce stâlp a fost el în Lucrarea Oastei Domnului, dar şi ce rugător aprins! La cuvântul lui, la cuvântul sfinţiei sale – aşa mi-a venit în gând, pentru că el este un sfânt la Oastei Domnului – s-a oprit trenul pe loc. Părintele Iosif este un sfânt la Oastei Domnului, fratele Traian este un sfânt la Oastei Domnului; ei toţi sunt sfinţi, prin excelenţă, ai Oastei Domnului. Noi credem aşa şi privim la viaţa lor, la jertfa lor, la osteneala lor, la munca lor”
Fratele Daniel Mistrean (Matca, Galaţi)
Puteți asculta întrega mărturisire aici: OasteaDomnuluiTV
