Cuvântarea preotului Gh. Secaş
Acum, când Lucrarea duhovnicească de la Sibiu îşi serbează praznicul de zece ani, îşi îndreaptă privirea cu mulţumire către mitropolitul Nicolae, înţelegătorul, ocrotitorul şi puternicul său sprijinitor. Iar întrucât Părintele Iosif Trifa, urzitorul Oastei Domnului, nu se poate bucura de acest praznic, împreună cu noi, chemăm aici numele său, ru-gându-ne Domnului ca să-l întărească, să-l mângâie şi iarăşi sănătos să-l aducă în fruntea acestei Mişcări.
Pornită împotriva beţiei şi a sudălmilor, ea a crescut în Mişcarea ziditoare de suflete şi îndrumătoare la Evanghelie.
În centrul programului Oastei stă Hristos: noi, împreună cu Apostolul Pavel, zicem: „Iar noi propovăduim pe Iisus Hristos cel Răstignit“.
De la această vestire, Oastea Domnului nu s-a abătut nici un moment. Osteneala aceasta este de a coborî pe Hristos în inima omului. Cu acest program, Mişcarea a fost călăuzită cu tact, pentru a realiza un cât mai mare folos. Şi, Domnul să fie Slăvit, Lucrarea de la Sibiu s-a bucurat de atâta revărsare de sus, de atâta har ceresc, încât se poate bucura de un seceriş bogat. Domnul puterilor ne-a dăruit o roadă bogată.
Astăzi, când Oastea Domnului a împlinit vârsta de zece ani, mulţumirea noastră nu ne-o putem arăta altcum, decât vestind izbânzile noastre.
Acum zece ani – ogor înţelenit. Astăzi – brazdă adâncă în sufletul poporului nostru. Şaptezeci de mii de inimi pline de râvnă pentru Iisus.
Acum zece ani ne lipsea cu desăvârşire o literatură religioasă pentru popor; astăzi, această literatură a fost înzestrată cu 31 de broşuri ale Oastei care s-au desfăcut în 430 de mii de exemplare. Pe acest teren Oastea Domnului a bătut recordul cărţii în ţara noastră. Mai multe din publicaţiile ei au cunoscut câte două şi trei ediţii, tipărindu-se în câte 25 până la 30 de mii de exemplare care se desfac în câteva luni.
Acum zece ani, nu aveam o foaie religioasă pentru popor. Astăzi, «Lumina Satelor» – ctitoria mitropolitului nostru – şi «Oastea Domnului» apar săptămânal în 10 mii exemplare, întrunind cu putere masele poporale.
Până acum zece ani, între manifestaţiunile libere ale poporului nostru nu cunoşteam decât petreceri, jocuri şi adunări politice şi, ceva mai rare, festivităţi culturale organizate de «Astra». Astăzi, după cuvântul pr. Arhim. Scriban, avem o ţărănime nouă.
Oastea Domnului, acolo unde există, ţine săptămânal trei adunări. Organizează apoi adunări pe ţinuturi, care, de multe ori, iau proporţiile unor adevărate manifestaţiuni religioase.
În afară de cele strict duhovniceşti, Oastea Domnului a realizat şi alte lucruri, de care se serveşte cu pricepere pentru a răspândi cât mai multă lumină.
Astfel, prin singurele osteneli ale Părintelui Iosif, fără ajutoare de pe la ministere sau din altă parte, Oastea Domnului are astăzi:
- tipografia ei;
- librăria ei;
- compactoria ei.
Valoarea acestor lucruri întrece mai multe milioane lei.
Iată tot atâtea dovezi de trăinicie. Oastea Domnului nu vine cu vorbe numai, ci îşi prăznuieşte zece ani de fiinţă.
Fie ca Bunul Dumnezeu s-o aibă în a Sa pază şi de acum înainte, rândurile ei să sporească, lucrările ei să rodească mereu, spre binele neamului românesc şi spre lauda lui Dumnezeu.
Însufleţiţi de duhul cinstirii înaintaşilor şi plini de râvna de a le urma credinţa, ostaşii Domnului au ţinut ca, prin prilejul congresului lor, în acest an, să facă un pios pelerinaj la mormântul aceluia care poate fi socotit ca un sfânt al neamului nostru din Ardeal, mitropolitul Andrei Şaguna de la Răşinari.
În capul satului, ne-a primit o coloană de răşinăreni, condusă de pr. I. Brota, în frunte cu steagul Oastei; iar la casa culturală, întregul popor. În numele comunei, pr. Lungu, adresându-se pr. Vasile, Arhiereul vicar al mitropoliei noastre, venit la Răşinari din încredinţarea mitropolitului Nicolae şi tuturor ostaşilor veniţi din toate părţile ţării, îşi arată bucuria şi dragostea cu care întâmpină pe cei sosiţi.
Răspunde Arhiereul Vasile, împărtăşind harnicei comune Răşinari binecuvântările mitropolitului Nicolae, precum şi pe-ale sale. În procesiune se purcede la mausoleu. Două cununi mari de flori se aşază pe mormântul mitropolitului Andrei: „Oastea Domnului – omagiu mitropolitului Andrei“, scria pe benzile tricolore ale uneia, iar pe a doua însemna recunoştinţa, liceul din Braşov, venit aici prin treizeci de elevi, în frunte cu steagul şi [cu] prof. I. Brânzea. Arhiereul vicar Vasile, înconjurat de sobor de preoţi, a slujit un parastas, la sfârşitul căruia, Gh. Paschia, student în teologie la Bucureşti, ostaş, iar după dânsul I. Brânzea, prof. – Braşov, au evocat numele nemuritorului Arhiepiscop Andrei, de la moartea căruia se împlinesc în această lună, 60 de ani.
Cu adâncă reculegere, ostaşii s-au perindat înlăuntrul mausoleului, pentru a se atinge de piatra mormântului aceluia care a luptat şi a muncit pentru învierea neamului românesc şi a Bisericii sale, într-o vreme din cele mai grele pentru istoria noastră.
va urma
din „PROFETUL VREMILOR NOASTRE”, vol. 1
ALBUM DE ÎNSEMNĂRI ŞI DOCUMENTE
despre viaţa şi opera Părintelui IOSIF TRIFA
Culegere şi prezentare: Moise Velescu
Editura «Oastea Domnului» – Sibiu, 1998
