Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home 10 octombrie – Psalmul 116, v. 1: Iubesc pe Domnul

10 octombrie – Psalmul 116, v. 1: Iubesc pe Domnul

10 octombrie – Psalmul 116, v. 1: Iubesc pe Domnul

Cea dintâi şi cea mai mare poruncă, porunca cea decât care nu este alta, nici mai întâi şi nici mai mare, este: să iubesc pe Domnul Dumnezeul meu din toată inima mea,

din tot sufletul meu,

cu toată puterea mea

şi cu tot cugetul meu…

Apoi şi pe de-aproapele meu, ca pe mine însumi (Luca 10, 27).

În această poruncă, în aceste împliniri iubitoare, sunt cuprinse toate poruncile, Legea şi proorocii.

Fiindcă nimic din tot ce-a poruncit şi a învăţat Cuvântul lui Dumnezeu nu este lipsit de iubire şi de cerinţa ei.

Nimic din tot ce doreşte Dumnezeu de la noi nu poate ajunge la El pe altă cale, decât prin iubire.

Şi nimic din ce dorim noi de la El nu putem primi în alt fel decât tot prin ea.

Tot ce primim pe altă cale, nu va fi o binecuvântare adevărată pentru noi.

Căci Dumnezeu a ales acest unic mijloc sfânt care să rămână veşnic puntea fericită dintre El şi toate făpturile Sale.

Iubirea este singurul aur cu care putem cumpăra darurile şi binecuvântările cereşti

şi cu care ne putem plăti marea noastră datorie faţă de Dumnezeu.

Nici o altă monedă nu are preţ înaintea Lui.

 

Suflete al meu, iubeşte-L pe Dumnezeu, Făcătorul şi Părintele tău, Care te-a zămislit din iubire

şi te-a încălzit cu iubire,

şi te-a întrupat din iubire,

şi te-a ocrotit şi te-a crescut din iubire!

El te-a luminat şi te-a răscumpărat,

te-a dăruit, te-a înconjurat şi te-a fericit numai prin iubire…

Prin iubirea Lui,

prin iubirea părintească,

prin iubirea de soţ şi de copii, şi de fraţi, şi de prieteni, şi de binefăcători.

Dumnezeul Iubirii ţi-a făcut tot binele prin iubirea soarelui, a naturii şi a semenilor…

Prin iubirea luminii şi a adevărului,

a bucuriei şi a tinereţii,

a înţelepciunii şi a cântării…

prin iubirea tuturor acestora te-a încălzit şi hrănit Dumnezeul şi Părintele tău.

Prin ele te-a îmbrăcat şi păzit El, îngrijind mereu prin toate ca să poţi fi tu fericit, privind şi în sus, şi în jos, în jurul tău şi în lăuntrul tău.

 

Suflete al meu, iubeşte-L pe Domnul şi Mântuitorul tău preaiubit, Iisus Hristos, cu toată căldura ta şi cu toată recunoştinţa ta, şi cu toată îndrăzneala ta, şi cu toată curăţia ta! Iubeşte-L până la sânge, până la cruce, până la flăcări.

Iubeşte-L până la gheaţă, până la jertfă, până la moarte,

Iubeşte-L până la cer şi până la El

– căci El te-a iubit pe tine şi mai mult!

 

Suflete al meu, iubeşte-L pe Domnul nu numai cu glasul tău şi cu scrisul tău,

sau cu cântările tale şi cu rugăciunile tale,

ci cu toată căldura faptelor tale,

cu toată lumina umblărilor tale,

cu toată puterea simţurilor tale

şi cu toată ascultarea paşilor tăi!

 

Iubeşte-L pe Domnul prin împlinirea voii Lui şi prin căutarea săracilor Lui.

Iubeşte-L prin ajutorarea Lucrării Lui şi prin cercetarea bisericii Lui.

Iubeşte-L prin slujirea cauzei Lui şi prin unirea credincioşilor Lui.

Iubeşte-L prin tot ce este spre slava şi bucuria Lui.

Iubeşte-L pe Domnul în singurătatea ta şi în tinereţea ta.

Iubeşte-L în sănătatea ta şi în boala ta.

Iubeşte-L în suferinţa ta, în încercările şi strâmtorările tale.

Iubeşte-L în înălţarea şi în căderea ta.

Iubeşte-L în bătrâneţea şi în sfârşitul tău.

 

Iubeşte-L pe Domnul în părinţii tăi şi în soţul tău.

Iubeşte-L în copiii tăi şi în fraţii tăi.

Iubeşte-L în prietenii, în vecinii şi în apropiaţii tăi.

Iubeşte-L pe Domnul în străinii tăi, în vrăjmaşii tăi şi în prigonitorii tăi…

Iubeşte-L pe Domnul în orice vreme, în orice loc şi în orice stare,

căci cu cât Îl vei iubi tu mai larg şi mai înalt, cu atâta revărsările fericite ale iubirii tale se vor întoarce de la El mai îmbelşugate asupra ta

şi în viaţa aceasta,

şi în vecii vecilor.

 

O Slăvit Izvor al Iubirii

şi Strălucit Soare al Dragostei,

Tu, Fericită Revărsare veşnică a luminii şi a bucuriei sufletelor noastre,

o Dumnezeul nostru, fii slăvit şi slăvit în etern şi etern!

Tu mi-ai dăruit din iubirea Ta viaţă şi trupului, şi sufletului meu.

Tot ce m-a făcut fericit

şi mă va face până în veşnicie fericit,

totul, mi-a venit numai din iubirea Ta!

Eu trăiesc zilnic,

cu tot ce are fiinţa mea, Doamne, şi astăzi,

numai datorită iubirii Tale!

Din iubirea Ta mă hrănesc cu pâinea şi cu sarea zilnică.

Din iubirea Ta mă bucur şi mă mângâi, mă încălzesc şi mă îmbrac.

Prin iubirea Ta pot munci şi prin ea pot să mă odihnesc.

Prin iubirea Ta pot crede, pot nădăjdui, pot răbda şi pot iubi totul.

Prin iubirea Ta aştept să văd Faţa Ta, împărăţia Ta, lumina şi desfătarea Ta cea veşnică.

Prin iubirea Ta voi fi fericit, împreună cu toţi ai Tăi şi cu toţi ai mei.

Slavă nesfârşită, Doamne,

iubirii Tale nesfârşite!

Amin.

 

*

*   *

 

Dumnezeu e-ascuns în Taina Dragostei, iar cine-L cată,

de nu-L caută-n iubire, nu-L găseşte niciodată!

 

error

Author: admin

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!