O, Preadulcele nostru Ocrotitor Ceresc și Adăpostul sufletelor noastre, Iisuse, Mântuitorule iubit,
ce loc plăcut și dulce este pentru noi umbra cea odihnitoare și binefăcătoare a aripilor Tale pline de liniște și de pace!
Din calea furtunilor și a valurilor care izbesc cu atâta furie din toate părțile împotriva bietelor noastre vieți și suflete,
cât de obosiți, de zdrobiți și chinuiți alergăm noi de atâtea ori la umbra întăritoare și mângâietoare a aripilor tale, Doamne!
Și ce dulce este alinul lor,
ce întăritoare este rugăciunea,
ce odihnitoare pacea,
ce plăcută petrecerea in acest binecuvântat adăpost al aripilor Tale!
Când vrăjmași puternici și multi se ridică împotriva vieții noastre, amenințând sufletele noastre,
răpind libertatea noastră,
călcând în picioare dreptul nostru,
zdrobind inimile și familiile noastre,
batjocorind lacrimile noastre și furându- ne bunurile – unde am putea alerga noi, Doamne, și unde am putea noi găsi alinare, nădejde și putere, decât la umbra aripilor Tale!
O, dulce umbră a aripilor iubitoare și sfinte,
câte arșițe de durere și suferință ne-ai alinat Tu, facându-ne să putem din nou suporta focul încercării!…
De câte ori am fost în cuptoare încinse,
în flăcări arzătoare,
pe jăratec nimicitor,
dar Tu, dulce umbră, acoperindu-ne, ne-ai răcorit limba uscată,
ne-ai alinat inima zvâcnind muncită,
ne-ai astâmpărat obrajii arzând înroșiți
și pielea trupului arzând învinețită,
facându-ne în stare să putem suporta mai departe (Dan. 3, 25) .
O, binecuvântată și dulce umbră a aripilor sfinte,
Care ai răcorit poporul pribegind prin dogoarea pustiei ( Exod 13, 21-22)
sau pe cei trei tineri suferind dogoarea cuptorului încins( Dan.3, 22-28),
fii binecuvântată pentru răcoarea cu care ai redus până la o temperatură dulce pentru noi flăcările care pe alții i-au nimicit,
ajutându-ne pe noi să ieșim teferi din cuptoarele care, pe alții mult mai tari, i-au mistuit pe totdeauna.
Un credincios povestește că trecând odată printr-o pădure încinsă de flăcări, a văzut cum deasupra unui brad cuprins de foc două păsări disperate zburau, rotindu-se prin fum și țipând, căci în vârful bradului era cuibușorul cu puișorii lor.
Când au văzut că flăcările ajung la cuib, cuprinzându-l, într-o clipă, amundouă păsările s-au aruncat deodată, cu aripile desfăcute ocrotitor, peste puișorii lor, acoperindu-i și murind pentru a-i salva pe ei …
O, Preadulcele nostru Mântuitor și Răscumpărător, așa ai făcut Tu pentru noi!…
O, aripile Crucii Tale, întinse pentru iertarea și izbăvirea noastră!…
O, Umbra mântuitoare, Care ne-ai salvat din flăcările morții și iadului, ce mult ne-ai iubit Tu!…
Niciodată nu vom putea arăta îndeajuns câtă recunoștință îți datorăm noi Ție, Care ne-ai adăpostit de urgia pedepsei pentru păcatele noastre
și sub Care am scăpat de sub flăcările Judecății drepte a lui Dumnezeu de osândă dreaptă a neascultării noastre…
Tu, Care ne-ai mântuit de urgia și de suferințele meritate, cu prețul suferințelor Tale,
cu Prețul Sângelui Tău,
cu prețul pătimirii și ispășirii Tale,
Preadulcele și Iubitul nostru Mântuitor și Dumnezeu, Iisuse Hristos – fii binecuvântat!
Slavă veșnică dragostei și milei, bunătății și răbdării Tale, Care ai suferit în locul nostru și pentru vina noastră!
Slavă veșnică iubirii Tale mari și milei Tale răscumpărătoare a sufletelor noastre!…
O, ce dulce pace și ce liniștitoare nădejde încurajează inimile noastre acum când stăm în dulcele adăpost al aripilor Tale puternice și calde!
Preabunule Doamne, Te rugam fă-ne să dorim totdeauna și să căutăm cu toții acest preadulce și sfânt adăpost unde nu ne mai poate ajunge nici o ispită
și nu ne mai poate birui nici un vrăjmaș!
Fă-ne, Doamne Iisuse, să nu uităm niciodată Prețul cel mare pe care L-ai dat Tu, pentru ca noi să putem fi izbăviți de mânia lui Dumnezeu.
Pentru ca nu numai să-Ți fim recunoscători că ai suferit în locul nostru,
ci să ne ferim cu teamă și cu grijă să nu mai ieșim de sub aripile Tale
și să nu mai cădem din harul Tău niciodată.
Amin.
Traian Dorz, din Hristos – Comoara Psalmilor, vol 2, Psalmul 36, v.7 : La umbra aripilor Tale , pag. 162.
