Mărturii Meditaţii

ASEMÃNARE

Cred că nu greşesc spunând că fratele Traian se aseamănă a- tât de mult cu Sf. Ap. Pavel; de fapt, sfinţii se aseamănă unii cu alţii, căci toţi sunt născuţi din Dumnezeu, din Acelaşi Duh, din Acelaşi Cuvânt. Dacă Sf. Ioan Botezătorul trăia şi lucra în duhul Sfântului Ilie, şi fratele Traian lucra în acelaşi duh cu Sf. Pavel. Şi el L-a mărturisit pe Hristos cu o râvnă puternică, fierbinte, cu lacrimi, cu sânge, în libertate şi-n închisoare, în foame, în golătate, în bătăi, în chinuri mari, cu cătuşile la mâini şi la picioare, dar epistolele scrise de el au umplut ţara şi lumea, imnurile lui la fel.

Cine-a mai avut părinţi ca şi noi, aşa cum ne-a dat nouă Dumnezeu! Pentru El şi pentru ei am ajuns noi să ne fie aşa de drag şi Cerul şi pământul… I-am avut aici, pe pământ, în viaţa aceasta. Şi acum îi avem Acolo, Sus. Ce fericire pentru noi!… E adevărat că mai sunt şi alţii care au o mare valoare, atât pentru noi, cât şi pentru Biserică… Aceştia sunt sfinţii Bisericii şi prin ei se slăveşte Dumnezeu. Dar, cum spune Sf. Ap. Pavel: Puteţi avea mai mulţi învăţători, dar părinţi numai unul, căci eu v-am născut la Evanghelie.

Vai, ce Lumină este peste Oastea Domnului şi totuşi atâţia dintre noi bâjbâim! Lumina ei este ca ziua în amiaza mare, şi noi să nu ştim sigur dacă mergem bine sau rău?!… Şi încă ceva şi mai grav: mergem rău şi nu ştim că mergem rău… Aceasta este pedeapsă, ca pentru femeia lui Lot, pentru toţi cei care mergem aşa. Eu privesc Oastea Domnului, prin ei, prin Înaintaşi, nu prin noi, cei de acum. Nu ştiu câţi dintre noi, cei de acum, mai reprezentăm cu adevărat Oastea Domnului, în Duhul ei cel curat de la început, în specificul şi Lumina, care Dumnezeu i le-a dat pentru totdeauna?! Frumuseţea şi unicitatea ei în acestea stau. Fericiţi sunt ostaşii care ţin la ele ca la viaţa lor, bine-nţeles dacă au ajuns să le cunoască şi să le trăiască! Odată, fratele Traian a zis aşa: „Niciodată să nu accepţi orice şi oricum când e vorba de Lucrarea Domnului! În lucrurile noastre pământeşti mai merge şi aşa, dar în Lucrarea Domnului NU!…” Acesta a fost fratele Traian, aşa trebuie să fim şi noi, numai aşa suntem şi vom fi lucrători şi luptători vrednici în Lucrare. Altfel, vom strica tot ce au făcut ei, Înaintaşii, frumos şi vrednic de urmat.

Slăvit să fie Domnul!

Viorel BAR

Lasă un răspuns