Calea lui Iisus este calea lui Dumnezeu, calea Crucii şi a Duhului Sfânt, calea dragostei. Lumea nu cunoaşte această cale, fiindcă nu cunoaşte pe Dumnezeu, Care este dragostea. Şi, ca într-un deşert uscat, oamenii tânjesc şi mor din lipsă de iubire.
Şi vrăjmaşul sufletelor luptă cu îndârjire să înmulţească păcatul şi să ucidă iubirea dintre oameni. El umblă să strice iubirea dintre copiii lui Dumnezeu şi face totul să înşele, dacă va fi cu putinţă, şi pe cei aleşi, ca să poată aduce domnia urii şi a păcatului pe acest pământ.
O, iubiţii mei fraţi! Lupta a fost şi este grea. Şi cea care a fost rănită mai greu în lupta nemiloasă e scumpa iubire. „Din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea multora se va răci.” Dar Domnul nu ne-a părăsit. Iubirea nu ne-a părăsit. Ea poate fi din nou aprinsă în inimile reci şi să umple iarăşi de putere pe cei slabi. Chemaţi-o să vină şi să ardă din nou pe vatra sufletelor voastre însetate de plinătatea ei. Aduceţi-vă aminte de cântarea noastră de odinioară, din vremea „furtunii”:
„De slăbiţi sau pierdeţi dragostea dintăi,
El vă umple iar cu sfintele văpăi;
Să priviţi la Cruce-atunci ca la un steag,
El va face lucrul vostru iarăşi drag…”
O, voi, toţi cei care iubiţi pe Dumnezeu, fraţi şi credincioşi în Domnul Iisus! Alungaţi răutatea dintre voi şi veniţi să lucrăm şi să luptăm ca să vină Împărăţia lui Dumnezeu, Împărăţia Iubirii. Să vină Împărăţia de Lumină, de Libertate şi Dragoste, săturată cu puterea harului şi a dragostei lui Iisus, care-i dulceaţa primăverii.
„Pe zidurile tale, Ierusalime, am pus nişte străjeri, care nu vor tăcea niciodată, nici zi, nici noapte. Voi, care aduceţi aminte Domnului de el, nu vă odihniţi deloc! Să nu-I daţi răgaz până nu se va aşeza din nou Ierusalimul şi-I va face o laudă pe pământ” (Is 62, 6-7).
„Voi, ostaşi ai Săi, ce Domnul v-a ales,
Ridicaţi spre ceruri mâinile mai des,
Vă rugaţi, lucraţi, chemaţi, mărturisiţi,
Aduceţi mai multe suflete, grăbiţi!”
Da, faceţi totul, jertfiţi totul pentru Împărăţia Iubirii, pentru Mirele Iisus!
Iată, fraţilor, calea noastră; iată lucrarea noastră; iată menirea noastră pe acest pământ: să urmăm acea cale nespus mai bună, despre care vorbea Apostolul Pavel în A Doua sa Epistolă către Corinteni, la capitolul 13, şi pe care ne-a poruncit-o Domnul Iisus. Aceasta e porunca Lui: „Să credem în Numele Fiului Său, Iisus Hristos, şi să ne iubim unii pe alţii cum ne-a poruncit El” (In 3, 16-18, 23).
„Dumnezeu Îşi arată dragostea Lui faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi” (Rom 5, 8). „Şi El a murit pentru toţi, pentru ca cei ce trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci pentru Cel ce a murit şi a înviat pentru ei” (II Cor 5, 15).
Ioan Marini
Amintiri şi învăţături din viaţa învăţătorului Ioan Marini
Ioan Fulea. – Sibiu: Oastea Domnului, 2013
