Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home RÂNDUIALA MĂRTURISIRII

RÂNDUIALA MĂRTURISIRII

RÂNDUIALA MĂRTURISIRII

BINECUVÎNTAT ESTE DUMNEZEUL NOSTRU…. Slavă Ţie, Dumnezeul nostru… Împărate ceresc… Sfinte Dumnezeule… Preasfîntă Treime… Tatăl nostru… Că a Ta este Împărăţia… Doamne miluieşte (de 12 ori).

Slavă… Şi acum… Veniţi să ne închinăm… Psalmul 50. Miluieşte-ne pe noi, Doamne… Slavă… Doamne, miluieşte-ne pe noi… Şi acum… Uşa milostivirii… Doamne miluieşte (40 ori).
Domnului să ne rugăm.

Dumnezeule, Mîntuitorul nostru, care ai dăruit prin proorocul Tău Natan lui David iertarea păcatelor lui şi ai primit rugăciunea lui Manase pentru pocăinţa lui. Însuţi şi pe robii Tăi (numele), care se căiesc de păcatele pe care le-au făcut, primeşte-i după obişnuită iubirea Ta de oameni, trecîndu-le lor toate cîte au făcut ei. Cel ce ierţi nedreptăţile şi treci peste fărădelegi. Pentru că Tu ai zis, Doamne: „Cu vrerea nu voiesc moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu”, şi de şaptezeci de ori cîte şapte să iertăm păcatele. Căci, precum măreţia Ta este neasemănată, aşa şi mila Ta este nemăsurată. Pentru că de vei căuta la fărădelegi, cine va putea suferi?

Că Tu eşti Dumnezeul celor ce se pocăiesc şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfîntului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Domnului să ne rugăm.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu celui viu, Păstorule şi Mielule, cel ce ridici păcatele lumii, care ai dăruit datoria celor doi datornici şi femeii celei păcătoase i-ai dat iertarea păcatelor ei, Însuţi Stăpîne, slăbeşte, lasă, iartă păcatele, fărădelegile, greşelile, cele de voie şi pe cele fără de voie, pe cele întru ştiinţă şi pe cele întru neştiinţă, pe cele întru călcare de poruncă şi întru neascultare, pe care le-au făcut robii Tăi (numele) şi orice ca un om purtînd trup şi vieţuind în lume, s-au înşelat de către diavol, sau în cuvînt sau în faptă, sau în ştiinţă sau în neştiinţă, sau cuvîntul preoţesc au călcat, sau sub oprire de la preot au fost, sau sub anatemă au căzut, ori sub jurămînt s-au adus, Însuţi ca un Stăpîn bun şi fără de răutate, binevoieşte să se dezlege robii Tăi aceştea prin cuvînt, iertîndu-le lor şi anatema şi blestemul său, după mare mila Ta. Aşa, Stăpîne Iubitorule de oameni Doamne, ascultă-ne pe noi, care ne rugăm bunătăţii Tale pentru robii Tăi aceştea şi treci ca un milostiv toate păcatele lor. Izbăveşte-i pe dînşii de munca cea veşnică, pentru că Tu ai zis, Stăpîne: Oricîte veţi lega pe pămînt, vor fi legate şi în cer şi oricîte veţi dezlega pe pămînt, vor fi dezlegate şi în cer. Că Tu singur eşti fără de păcat şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfîntului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Iată, Fiule, Hristos stă de faţă nevăzut, primind mărturisirea ta cea cu umilinţă, deci nu te ruşina, nici nu te teme şi nici să nu ascunzi de mine nimic din cele cîte ai făcut. Ci, neîndoindu-te pe toate mi le spune fără de sfială, ca să iei iertare de la Domnul nostru Iisus Hristos. Iată şi sfînta Lui icoană înaintea noastră este şi eu numai cît sun martor, ca să mărturisesc înaintea Lui toate cîte îmi vei spune mie, iară de vei ascunde de la mine ceva, îndoite păcate vei avea.

Socoteşte, dar, fiindcă ai venit la doctor, să nu mergi nevindecat.

CREZUL
Cred întru Unul Dumnezeu Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pămîntului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor. Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul – Născut, Care din Tatăl s-a născut mai înainte de toţi vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut; cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Carele toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mîntuire, S-a pogorît din ceruri şi s-a întrupat de la Duhul Sfînt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut Om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont, şi a pătimit şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi după Scripturi. Şi s-a suit la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină să judece vii şi morţii, a Cărui Împărăţie nu va avea sfîrşit. Şi întru Duhul Sfînt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede. Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin Prooroci. Întru una Sfîntă, sobornicească şi apostolească Biserică. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să vină. Amin.

Iartă-ne pe noi, Milostive Domne.

Am greşit: cu vorbirea împotrivă, cu rîsul, cu batjocura, cu înjosirea, cu făţărnicia, cu păreri rele faţă de aproapele, cu îndreptăţirea de sine, am făcut judecată nedreaptă, am scîrbit, am spus la alţii păcatele şi slăbiciunile aproapelui, am vîndut alimente stricate sau vechi, am furat din Biserică, ţin în casă imagini necreştine, am dat în judecată pe nedrept, am vîndut băuturi, am îmbătat pe oameni, am alungat săracii de la uşa mea, nu mi-am îndeplinit serviciul cinstit.
Iartă-ne pe noi, Milostive Doamne.

Am greşit: avînd cugete rele şi spurcate, am poftit frumuseţe străină şi cu dînsa mi-am rănit inima; sunt nepăsător de mîntuire; am avut zavistie, văzînd bogăţia şi bunurile aproapelui; am greşit cu vederea cu auzul, cu gustul, cu pipăirea, cu toate simţirile mele sufleteşti şi trupeşti.

Iartă-ne pe noi, Milostive Doamne.

Dar de toate acestea mă căiesc şi-mi pare rău, mă simt vinovat înaintea Domnului Dumnezeului meu şi voiesc de acum înainte cît este cu putinţă, prin ajutorul Lui, să nu mai greşecs. Iară tu, cinstite părinte, iartă-mă şi mă binecuvintează, dezleagă-mă şi roagă-te pentru mine păcătosul.

Mărturisirea de obşte a păcatelor.
Mă mărturisesc eu, mult păcătosul (numele) Domnului Dumnezeului şi Mîntuitorului nostru Iisus Hristos, şi sfinţiei tale, cinstite părinte, de toate păcatele mele, care le-am făcut din copilărie şi pînă în ziua şi ceasul de acum cu lucrul, cu cuvîntul, cu gîndul, din ştiinţă şi din neştiinţă, cu voie şi fără de voie, din noapte şi din zi.

Am greşit: nepăzind făgăduinţele, date de la sfîntul botez, ci în toate am minţit, făcîndu-mă pe mine netrbnic în faţa lui Dumnezeu.

Iartă-ne pe noi, milostive Doamne.

Am greşit: avînd puţină credinţă şi încredere în Dumnezeu,m-am îndoit în existenţa vieţii veşnice,nu cunosc bine dogmele ortodoxiei, am primit sectari în casă, nu am citit cărţi de explicare a credinţei, am nădăjduit mai mult în mine însumi şi în oameni, decît în ajutorul lui Dumnezeu; căzînd în ispite şi în nevoi, nu m-am supus voii Domnului, ci am aleragt la femecători, vrăjitori, descîntători, extrasenşi şi alţi înşelători; n-am îngăduială şi răbdare, cînd se face ceva nu după voia şi dorinţa mea; m-am lenevit a învăţa legile şi poruincile creştine; nu mă pocăiesc cu părere de rău de păcatele făcute, şi cu hotărîre de a nu mai greşi; nu mă mustră conştiinţa pentru păcatele făcute de mine; m-am ruşinat şi am acsuns păcatele la mărturisire; m-am împărtăşit cu Sfintele Taine cu nevrednicie, nu ma-m silit să fiu vrednic de Sfînta Împărtăşanie, m-am ruşinat a mărturisi că sunt creştin, am oprit soţia sau soţul să meargă la biserică .

Iartă-ne pe noi, Milostive Doamne.

Am greşit: cu mîndria, trufia, mîhnirea, iubirea de sine şi învinovăţirea aproapelui, cu îmbuibarea pîntecelui, cu beţia, cu mîncarea pe ascuns, înainte şi după vreme, cu somn mult, cu iubirea de desfătări, am luat parte la nunţi, cumătrii lumeşti cu muzică, am dansat şi m-am purtat obraznic, am fumat tutun şi am servit pe alţii.

Iartă-ne pe noi, Milostive Doamne.

Am greşit: cu vorbirea în deşert, cu călcarea jurămîntului, cu gînduri hulitoare, am pomenit numele lui Dumnezeu în deşert, am înjurat, am blestemat, nu păzesc făgăduinţele date, am glumit, am cîrtit.

Iartă-ne pe noi, Milostive Doamne.

Am greşit: cu necinstirea sfintelor sărbători, n-am frecventat sfînta biserică în zilele de duminică şi sărbători. Am stat în timpul slujbelor cu neluare aminte la cele ce se cîntă şi se citeşte; cu vorbirea şi umblarea prin biserică în vremea slujbei; m-am lenevit a face pravila cuvenită creştinului, a citi rugăciunile dimineţii, rugăciunile serii, Sfînta Evanghelie, Psaltirea şi alte cărţi folositoare de suflet; mi-am făcut semnul Sfintei Cruci cu neglijenţă; m-am purtat necuviincios în locurile sfinte, n-am păzit sfintele posturi, miercurile şi vinerile; am greşit cu pierderea timpului în zădar, şezînd în faţa televizorului în loc de a vizita bolnavii sau a face alt lucru, folositor pentru suflet.

Iartă-ne pe noi, Milosive Doamne.

Am greşit: cu necinstirea părinţilor, neascultarea şi nepurtarea de grijă a bătrîneţilor lor; nu am stimat pe cei mai în vîrstă; nu am cerut binecuvîntarea părinţilor, am furat bani de la părinţi, nu ne-am stăruit să educăm copiii noştri în frica lui Dumnezeu, ne-am adresat cu ei cu asprime, nu am purtat grijă de viaţa lor duhovnicească; am greşit cu neiubirea de aproapele nostru; cu vorbirea de rău, cu clevetirea, cu nemulţumirea, am obţinut ceva cu daruri, plată sau prin relaţii, fiind parte femeiască am purtat haine bărbăteşti, mă ispiteşte gîndul să plec din ţară pentru a cîştiga bani sau chiar să mă căsătoresc cu un străin de altă credinţă, mi-am dorit moartea din deznădăjduire şi necredinţă.

Iartă-ne pe noi, Milostive Doamne.

Am greşit: cu mînia, cu vrajba, cu zavistia, cu răsplătirea răului pentru rău, cu împietrirea inimii, am ucis pe cineva trupeşte sau sufleteşte (moral), am fost pricina morţii altora, am oprit zămislirea pruncilor, am făcut uciderea de prunci în pîntece, am chinuit şi am ucis animale; am divorţat din motive necanonice.

Iartă-ne pe noi, Milostive Doamne.

Am greşit: avînd gînduri spurcate, pofte trupeşti; am ascultat cîntece şi filme desfrînate, am smintit pe alţii prin tunderea şi vopsirea părului, ochilor, buzelor, unghiilor, m-am purtat obraznic şi fără de ruşine, m-am spurcat prin somn, am făcut desfrînare şi preadesfrînare cu mintea
şi cu fapta, am amînat cununia sau trăiesc în concubinaj.

Iartă-ne pe noi, Milostive Doamne.

Am greşit: cu vicleşugul, cu minciuna, cu zgîrcenia, cu iubirea de bani, nu am dat milostenie la cei săraci, am făcut speculă, am luat lucruri străine, am jucat cărţi şi alte jocuri lumeşti; am nedreptăţit, am asuprit, am înşelat.

Iată de acum, fiilor datori sunteţi, ca să vă păziţi de toate aceste păcate, fiindcă la mărturisire ca şi cu al doilea botez v-aţi curăţit, după rînduiala tainelor creştine. Puneţi, dar de acum început bun către Dumnezeu, care poate să vă ajute. Şi mai vîrtos, păziţi-vă, ca să nu vă mai întoarceţi iarăşi spre acele păcate, pe care le-aţi făcut, ca să nu fiţi de rîs şi batjocură dracilor şi lumii. Că păcatele nici un folos nu aduc creştinilor, ci mai ales aduc neputinţă, boală, sărăcie şi multe feluri de scîrbe în lumea aceasta, iară pentru viaţa viitoare ne gătesc nouă osîndă veşnică şi munca iadului. Pentru aceea datori suntem noi, mici şi mari, săraci şi bogaţi, fiecare din noi cu frică de Dumnezeu şi cu cucernicie să vieţuim, ca pururea să fim întăriţi cu harul lui Dumnezeu.

Domnului să ne rugăm.

Doamne, Dumnezeule, Cela ce eşti mîntuirea robilor Tăi, Milostive şi îndurate, şi îndelung răbdătorule, căruia Îţi pare rău de răutăţile noastre şi nu voieşti moartea păcătosului, ci ca să se întoarcă  şi să fie viu. Însuţi şi acum milostiveşte-Te asupra robilor Tăi (numele) şi le dă lor chip de pocăinţă, iertare păcatelor şi slobozire, iertîndu-le lor toată greşeala cea de voie şi cea fără de voie. Împacă-i şi uneşte-i pe dînşii cu Sfînta  Ta Biserică întru Hristos Iisus Domnul nostru, cu care împreună Ţi se cuvine stăpînirea şi mare cuviinţă în veci. Amin.

Otpustul.

Rugăciune pentru cel ce se dezleagă de epitimie.

Îndurate, bunule şi Iubitorule de oameni Doamne, Care pentru îndurările Tale ai trimis în lume pe Unul-Născut Fiul Tău, ca să rupă zapisul greşealelor cel asupra noastră şi să dezlege legăturile celor legaţi de păcat, şi să propovăduiască iertare celor robiţi, Tu, Stăpîne şi pe robul Tău (numele) slobozeşte-l cu bunătatea Ta de legătura, care este pusă asupra lui, şi-i dăruieşte  lui să se apropie cu îndrăznire, fără de păcat, către mărirea Ta în toată vremea şi în tot locul şi cu cunoştinţă să ceară de la Tine mila Ta cea bogată.

Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfîntului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

sursa:   MĂNĂSTIREA „SF. FEMEI MIRONOSIŢE  MARTA ŞI MARIA”


Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *