Calea lui Iisus este calea lui Dumnezeu, calea Crucii şi a Duhului Sfânt, calea dragostei. Lumea nu cunoaşte această cale, fiindcă nu cunoaşte pe Dumnezeu Care este dragostea. Şi, ca într-un deşert uscat, oamenii tânjesc şi mor din lipsă de iubire.
Şi vrăjmaşul sufletelor luptă cu îndârjire să înmulţească păcatul şi să ucidă iubirea dintre oameni. El umblă să strice iubirea dintre copiii lui Dumnezeu şi face totul să înşele, dacă va fi cu putinţă şi pe cei aleşi, ca să poată aduce domnia urii şi a păcatului pe acest pământ.
O, fraţii mei iubiţi! Lupta a fost şi este grea. Şi cea care a fost rănită mai greu în lupta nemiloasă e scumpa iubire. „Din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea multora se va răci“. Dar Domnul nu ne-a părăsit. Iubirea nu ne-a părăsit. Ea poate să fie din nou aprinsă în inimile reci şi să umple iarăşi de putere pe cei slabi. Chemaţi-o să vină şi să ardă din nou pe vatra sufletelor voastre însetate după plinătatea ei. Aduceţi-vă aminte de cântarea noastră de odinioară, din vremea „furtunii“:
De slăbiţi, sau pierdeţi dragostea dintâi
El va umple iar cu sfintele văpăi;
Să priviţi la Cruce-atunci ca la un steag
El vă face lucrul vostru iarăşi drag.
O, voi toţi cei care iubiţi pe Dumnezeu, fraţi şi credincioşi în Domnul Iisus! Alungaţi răutatea dintre voi şi veniţi să lucrăm şi să luptăm ca să vină Împărăţia lui Dumnezeu, împărăţia iubirii. Să vină împărăţia de Lumină, de Libertate şi Dragoste, săturată cu puterea Harului şi a Dragostei lui Iisus, care-i dulceaţa primăverii. „Pe zidurile tale, Ierusalime, am pus nişte străjeri, care nu vor tăcea niciodată, nici zi, nici noapte! Voi care aduceţi aminte Domnului de el, nu vă odihniţi de loc! Şi nu-i daţi răgaz, până nu va aşeza din nou Ierusalimul, şi-l va face o laudă pe pământ“ (Is 62, 67).
Voi ostaşi ai Săi ce Domnul v-a ales
Ridicaţi spre ceruri mâinile mai des.
Vă rugaţi, lucraţi, chemaţi, mărturisiţi
Aduceţi mai multe suflete, grăbiţi.
Da, faceţi totul, jertfiţi totul pentru Împărăţia iubirii, pentru Împăratul iubirii, pentru Mirele Iisus.
Iată, fraţilor, calea noastră; iată lucrarea noastră; iată menirea noastră pe acest pământ: Să urmăm acea cale nespus mai bună, despre care vorbeşte apostolul Pavel în epistola către Corinteni, cap. 13 şi pe care ne-a poruncit-o Domnul Iisus. Aceasta e porunca Lui: „Să credem în Numele Fiului Său Iisus Hristos şi să ne iubim unii pe alţii, cum ne-a poruncit El“ (I In 3, 16-18, 23).
„Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi Hristos a murit pentru noi“ (Rom 5, 8). „Şi El a murit pentru toţi, pentru ca cei ce trăiesc, să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci pentru Cel ce a murit şi a înviat pentru ei“ (II Cor 5, 15).
Ioan Marini, din vol. “Gânduri creştine” (vol. 1)
