DE TE MAI ZBAŢI
De te mai zbaţi avar s-aduni comori râvnite de nebuni să ştii: ce laşi pe-al morţii drum deşertăciune e şi fum. Cu ce.
De te mai zbaţi avar s-aduni comori râvnite de nebuni să ştii: ce laşi pe-al morţii drum deşertăciune e şi fum. Cu ce.
Nici un soare nu-i pe lume să te lumineze-aşa, ca privirea mamei bune, în întunecarea ta. Nici un foc nu este-n lume să.
Prea puţin credinţa noastră este-a unor fii cereşti şi prea mult a unor oameni slabi, nevrednici şi lumeşti. Prea puţin ni-e rugăciunea ca.
Mai arde ceva-n tine din ce-ai avut cândva, din prima ta credinţă mai ai acum ceva? Ori din a ta nădejde nu ai.
Câţi ne-am atins de Domnul şi El ne-a vindecat datori suntem să spunem aceasta ne-ncetat! Să spunem, să spunem mereu ce mult ne-a.
O, unde sunt aleşii, dintre atâţi chemaţi, de ce prea rari sunt astăzi eroii minunaţi, de ce aşa puţine sunt sfintele vieţi, când.
Aceste frunze care-mi cad ca-n toamnele senine, ce liniştite se desprind de ramurile pline! Sub ele se iveşte-acum frumoasa roadă coaptă ce Mâna.
Pentru fraţii cei statornici, mulţumiţi mereu şi nălţaţi mâini rugătoare către Dumnezeu să-i păstreze, să-i mulţească Bunul Dumnezeu. Pentru fraţii şi părinţii cei.
Harul dulcelui Iisus fie-vă mereu după sfânt Cuvântul spus, dat de Dumnezeu. Binecuvântat în veac fie ce v-a dat, să rodească pe-al Său.