Scrisoare
– după Neemia 4, 4-20 – Lui Nicolae Vonica, cel care împreună cu Marini şi cu mine eram „calfele lui Neemia”. I-am scris.
– după Neemia 4, 4-20 – Lui Nicolae Vonica, cel care împreună cu Marini şi cu mine eram „calfele lui Neemia”. I-am scris.
Dumnezeu ne cere nouă, celor care-L ascultăm, nu numa-nchinarea noastră, ci viaţa să I-o dăm; că-nchinarea fără viaţă este searbădă şi grea, viaţa.
– după Luca 13, 24 – Dumnezeule Puternic, Tatăl nostru Cel Ceresc, n-am nici lacrimi, nici cuvinte îndeajuns să-Ţi mulţumesc că-ntre fraţii mei.
– după Isaia 40, 3 – Îndrumător cu vie faptă plug sfânt, adânc și credincios, cu brazdă unică și dreaptă spre Țelul demn.
N-am renunţat la cântec nici chiar acuma când mi-e inima zdrobită şi harfa sângerând, căci renunţând la cântec aş renunţa la har şi.
Încă puţin – şi ce s-a spus curând o să se-arate, se va vedea că ce s-a scris sunt toate-adevărate, se va vedea.
La capăt de milenii suntem şi parcă la sfârşit de lumi; gândind la aste adevăruri, simţi cum te-neci şi te sugrumi şi parcă-un.
– după I Corinteni 9, 25 – Ostaşi ai lui, Iisus Biruitorul, ce-n luptă pentru El v-aţi înrolat, luptaţi mereu, luptaţi neîncetat, precum.
– după I Corinteni 4, 15 – părintelui Iosif, bolnav Mai vin, părinte drag, aşa străin şi-atâta de departe şi nu-mi cuprinde-al meu.
În Jertfa Ta eu văd, Iisus, durerea şi iubirea şi văd cu ce Preţ ne-ai adus, din moarte, – mântuirea. .