Dintre câte mâini loviră
un obraz de plâns udat,
numai mâna Ta, Iisuse,
să-l mângâie s-a aflat.
Numai glasul Tău, Iisuse,
să-l mângâie s-a găsit,
numai ochii Tăi cu milă
şi blândeţe m-au privit.
Numai calda Ta iubire
S-a plecat spre starea mea,
numai dulcea Ta blândeţe
inima mi-o mângâia.
Când eram în suferinţă
şi mă chinuiam în munci,
nu mai pot uita, Iisuse,
cât m-ai mângâiat atunci!
Şi mă-ntreb, privind la Cruce:
Ce anume s-ar găsi
şi ce oare-ar fi pe lume
să ne poată despărţi?
TRAIAN DORZ din ”Cântările Dintâi”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
