E plin pământul de minciuni şi înşelaţi de rele, cei răi vor semne şi minuni şi astfel pier prin ele! Câţi umblă după.

Fiu pierdut pornit pe calea desfătărilor deşarte, tu ţi-ai părăsit pe tatăl în durerea cea mai mare şi-acum rătăceşti în rele, mai departe,.

De la nunta cea din Cana, pe oriunde ai umblat, pân-la Golgota, Iisuse, de mulţime-ai fost urmat… În pustie Te-nsoţiră, urmărindu-Ţi ochii blânzi,.

De când ispita prima datăcu viclenie m-a-nşelat,zvârlindu-mi inima curatăîn tina primului păcat, De-atunci am coborât întrunape calea morţii tot mai jos,să mă despart.

Cu fila cea din calendar ce le-a-ncheiat şiragul, s-a dus un an şi altul iar ne trece astăzi pragul. O, dacă vrei al.

Şi cu cât privesc în urmă peste anii ce s-au dus,Tot mai limpede-Ţi văd Faţa şi iubirea Ta, Iisus. Tot mai strălucit şi.

O, Iisuse Milostive, Domnul Slăvilor Senine, iarăşi zbuciumatu-mi suflet se îndreaptă către Tine. Pleacă-Ţi cu-ndurare ochii înspre-acest pământ de rele şi primeşte-mi cu.

Tu eşti şi azi, Iisuse, tot călător pe-aici, dar parcă n-ai acuma popor şi ucenici. Prin lume, printre oameni, treci parcă în zadar,.

De-ai lua pe umăr crucea, după Domnul de-ai porni, fericire, fericire, nici nu ştii câtă-ai găsi! În a’ vieţii clipe grele, când străin.

Voi, cei orbi (căci orb e-acela ce trăieşte-n fapte rele), voi, ce-a cugetului haină v-aţi pătat cu-a urii vină, dacă vreţi al vostru.