În a treia zi de Crăciun, Biserica îl pomenește pe Sfântul Arhidiacon Ștefan, cel care întruchipează cel mai autentic modelul și tăria de caracter a unui adevărat ostaș al lui Hristos.
De doi ani de zile omenirea trece printr-o perioadă grea de suferință, de boală. Suntem în continuare în plină pandemie. Ce ne-ar spune oare Sf. Arhidiacon Ștefan cu privire la izbucnirea COVID-19? Cum ar trebui noi creștini fiind să reacționăm la epidemie?
Sfântul Evanghelist Luca, autorul cărții Faptele Apostolilor, ne ajută să ne dăm singuri răspuns la aceste întrebări. Ne creionează prin cuvinte ce fel de om era Sf. Arhidiacon Ștefan: ” bărbat plin de credinţă şi de Duh Sfânt”; ” plin de har şi de putere” și cu un cuvânt care ajungea la inima oamenilor (cf. Fapte 6: 5-8). Apoi citim predica Sfântului Arhidiacon Ștefan din Fapte 7: 2-53 și descoperim o educație aleasă. Cunoștea foarte bine Sf. Scriptură și propovăduia cu multă putere pe Hristos cel răstignit și înviat a treia zi din morți. Această cunoaștere, alături de dragostea sa față de Domnul Iisus, îi dădea curajul de a mărturisi adevărul și de a nu pune niciodată viața lui mai presus de această mărturisire care a stârnit invidia și ura celor care ”nu puteau să stea împotriva înţelepciunii şi a Duhului cu care el vorbea”. Nu puteau suporta Cuvântul lui Dumnezeu, înmulțirea ucenicilor din Ierusalim, numărul mare de preoți care se supuneau credinței, harul, puterea, minunile şi semne mari din popor. (Fapte 6:7-10)
Când arhiereul îl întreabă oarecum ironic: ”Adevărate sunt acestea?”( cf. Fapte 7:1) inima Sfântului Arhidiacon Ştefan, plină de credinţă, devine un rug aprins de iubire jerfitoare „ ca moartea e de tare” (cf. Cântarea Cântărilor 8: 6)
Biserica ni-l aduce în faţa ochilor, an de an pe Sfântul Arhidiacon Ştefan, nu pentru a mai avea o zi de sărbătoare după marea sărbătoare a Nașterii Mântuitorului, ci pentru ca fiecare dintre noi să ni-l luăm ca pe un binecuvântat model de urmat în viața de zi cu zi. Model de curaj în a ne mărturisi credinţa, fără a ne ascunde, fără a ne ruşina. Model de curaj în a ne apăra credinţa, de a fi ucenici ai Adevărului în mijlocul unei lumi din ce în ce mai ostile creștinismului.
Predica Sf. Arhidiacon Ștefan, ca răspuns la întrebarea arhiereului, scoate în evidență realități care deranjau, pentru că ele scoteau la lumină un adevăr ascuns de ochii poporului, și acuza minciuna celor care au ”primit Legea întru rânduieli de îngeri şi n-aţi păzit-o”. (cf. Fapte 7:51-53) Și pentru că această mărturisire curajoasă a închis gura vrăjmaşilor lui, aceștia neputând decât să freamăte de furie în inimile lor şi să scrâşnească din dinţi împotriva lui (cf. Fapte 7:54), tocmesc martori mincinoşi împotriva lui, cum au tocmit şi împotriva Domnului Iisus (cf. Matei 26:59), care să-l acuze că ar fi rostit cuvinte de hulă împotriva lui Moise și a lui Dumnezeu și în urma acestor acuzații este pedepsit cu moartea.
Ce ne-ar spune oare Sf. Arhidiacon Ștefan cu privire la izbucnirea COVID-19? Ne-ar spune să fim plini de credinţă şi de putere. Credința poate face în popor mari şi uluitoare minuni. Ne-ar spune în acelaşi timp să mărturisim cu râvnă, frumos şi convingător Adevărul în fața acelor oameni care atacă Biserica, freamătă de ură și scrâșnesc din dinți contra Bisericii și la fiecare mare sărbătoare creștină, ne vor ÎNCHIȘI!
Să nu uităm nici de cuvintele Părintelui Iosif Trifa: ”Toţi care stăruim în lupta mântuirii sufleteşti, toţi care stăruim pe calea trasă de Crucea Golgotei trebuie să gustăm şi noi din prigoana lui David, din fântâna lui Ieremia, din groapa lui Daniil, din lanţurile lui Pavel, din temniţa lui Ioan, din pietrele care l-au omorât pe Ştefan… din paharul cel mare pe care l-a băut Însuşi Domnul şi din care trebuie să guste toţi cei care stăruie până la sfârşit pe drumul cel îngust şi greu al Crucii Lui.” [1].
Cum ar trebui noi creștini fiind să reacționăm la epidemie? Am auzit cu toții sloganul ” „Religia nu ține cont de pandemie!” Da, așa este. Sf. Arhidiacon Ștefan ne arată foarte clar cum trebuie să reacționăm și de ce trebuie să ținem cont fiecare dintre noi. În lupta aceasta cu saducheii si fariseii zilelor noastre câștigă numai cel care rostește adevărul, iar adevărul este, pentru noi, Domnul Iisus. El ne-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”. ”În clipele când Ştefan îşi dădea sufletul sub loviturile pietrelor, „şi-a pironit ochii spre cer şi a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Iisus”, Care îl aştepta cu cununa vieţii (Fapte 7, 55). Această cunună ne aşteaptă şi pe noi, pe toţi care vom stărui până la sfârşit în lupta pentru adevăr şi mântuire.” [2].
Să nu uităm nici ce ne spune Sfântul Ioan Gură de Aur: „se tem de moarte doar cei ce nu cred în înviere”
”Roagă-te, Sfinte Mare Mucenice al lui Hristos Ştefan, cu aceeaşi căldură cu care te-ai rugat pentru ucigaşii tăi; roagă-te să depărteze de la noi furia celor fără de Dumnezeu şi să ne apere pe noi, poporul Său cel nou ales, ca prin rugăciunile tale fiind mântuiţi, să lăudăm bunătatea lui Dumnezeu cea nespusă şi pe tine să te mărim în vecii vecilor. Amin.” [3].
Nota:
[1] , [2] Părintele Iosif Trifa la zile de sărbătoar, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2016 / «Isus Biruitorul» nr. 4-5-6 / 3 martie 1935, p. 9
[3 ] din Acatistul Sfântului Întâi Mucenic şi Arhidiacon Ştefan
Sorin Micuțiu
