Iubire, pentru tine,
cât nu ştiu mai frumos,
spăl din genunchi, cu lacrimi,
genunchii lui Hristos
şi-adânc sărut fierbinte
picioarele-I tăcut,
de mii de ori fiindu-I
dator că te-a făcut.
Îi mulţumesc în felul
cel mai frumos şi sfânt
că mi te-a dat în ceasul
cel ’nalt de legământ
şi-n felul cel mai dulce
de unic şi frumos,
cum nu mai poate nimeni
să dea decât Hristos!
O, nu-mi lua, Iisuse,
vreodată ce mi-ai dat,
păstrează-mi-l de suflet
pe veci adânc legat,
căci asta-i frumuseţea
în tot ce-Ţi dau şi-Ţi cer,
aşa-mi vreau fericirea
şi pe pământ, şi-n Cer!
TRAIAN DORZ din ”Cântări Noi”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
