N-am mers la lupta Ta trufaş,
cu-armură grea şi lăudată,
nici n-am avut spre cei vrăjmaşi
dispreţ şi ură niciodată.
Ci-am mers ca David, c-un toiag
şi-o biată praştie străbună,
dar cu curaj, cu-avânt, cu drag
şi-o fericită voie bună.
Cu-obrajii biciuiţi de vânt,
de palme şi mustrări răbdate,
ne-am apărat un legământ
mai sfânt şi mai curat ca toate.
Când, doar copii, am îndrăznit
să stăm cu Goliaţi la trântă,
pe Tine doar ne-am bizuit
şi pe tăria Ta ne-nfrântă.
De-aceea tot ce-am câştigat
mai sfânt şi mai cu vrednicie,
mai îndrăzneţ şi mai curat
se datorează numai Ţie.
Şi numai Ţie se cuvin,
Iisuse-azi laude slăvite,
când cei ce merg şi cei ce vin
strâng roade nemaiîntâlnite.
Părintele Iosif Trifa (1888-1938)
VELESCU, MOISE
Profetul vremilor noastre. – Sibiu: Oastea Domnului, 1998
vol. 2
