Oastea Domnului

O rugăciune pentru cei din Oastea Domnului

Sfârşind cu rugăciunea mea personală, m-am rugat pentru cei din Oastea Domnului, zicând:

„Eu mă rog Ţie, Mântuitorul meu, şi pentru cei pe care i-ai trezit prin mine din somnul păcatelor… mă rog pentru cei care s-au hotărât să iasă din ticăloşia păcatelor şi s-au strâns sub steagul Tău la luptă contra păcatelor, ca nişte „buni ostaşi ai Tăi”(2 Timotei2,3).
Eu mă rog pentru ei, ca să-i atragi şi pe ei aici la picioarele Crucii Tale, căci fără această atragere şi fără Jertfa Crucii Tale nu poate fi nimeni un ostaş biruitor. Hotărârea noastră împotriva păcatelor n-ajunge nimic dacă n-am îngenuncheat cu ea la picioarele Crucii, dacă nu stăm mereu cu ea sub darurile ce izvorăsc din Jertfa Crucii.
Iisuse Mântuitorule!
Ne aplecăm în faţa Crucii Tale cu hotărârile noastre.
Sigilează-le, întăreşte-le cu scump Sângele Tău, cu Jertfa Ta cea mare şi sfântă.
Dă-ne, Doamne,dar şi putere, căci noi suntem nişte fiinţe slabe şi neputincioase.
Fără de Tine şi fără de Jertfa Ta cea sfântă noi nu putem face nimic…
Iisuse Mântuitorule!
Eu mă rog şi pentru abonaţii şi cititorii foii «Lumina Satelor», ca toţi să înţeleagă şi toţi să fie atraşi aici la izvorul iertării şi mântuirii noastre sufleteşti.
O, cum n-am eu glas de înger şi de arhanghel să strig, ca să se audă în toată ţara mea că aici este împăcarea noastră cu Dumnezeu, aici este viaţa noastră, aici este mântuirea noastră.

Un arab şi soţia lui

Sfârşindu-mi rugăciunea, mă aplec să sărut plângând locul unde a stat înfiptă Crucea răstignirii.
În clipa când mă ridic, iată, sosesc doi închinători arabi, veniţi de undeva de prin pustiurile Arabiei.
Era un bărbat cu soţia lui.
Femeia se apleacă în rugăciune, în rugăciune adâncă şi fierbinte.
Însă bărbatul său stătea de o parte, nepăsător.
Nu înţelegeam acest lucru.
Un călugăr îmi spune că bărbatul ei nu este creştin, ci mohamedan.
Când şi-a gătat rugăciunea, i-am făcut semn de întrebare de ce nu-şi aduce şi pe soţul ei la Mântuitorul.
Femeia şi-a ridicat arunci mâinile şi ochii plânşi în semn de rugăciune spre Crucea Răstigniri.
Îmi dădea să înţeleg că se roagă pentru el, să fie atras şi el la mântuire.
M-a mişcat adânc această întâmplare Şi m-a făcut să mă gândesc câţi creştini sunt şi azi care nu cunosc Jertfa Mântuitorului, ci stau în faţa Crucii nepăsători, aşa cum stătea arabul.

Iubiţilor fraţi din Oastea Domnului şi voi, iubiţilor cititori, care cunoaşteţi cu adevărat Crucea Răstignirii, pe astfel de pierduţi să-i aducem cu rugăciunile noastre şi cu pilda vieţii noastre la picioarele Crucii, la Izvorul mântuirii.

Părintele Iosif  Trifa
din volumul „Pe urmele Mântuitorului

Lasă un răspuns