Meditaţii

OSPĂŢUL

 

Mântuirea este simplu arătată în aceste cuvinte: „Cine crede în Iisus Hristos, va fi mântuit“.

Chiar şi acelora care au stăruit cu îndărătnicie în călcarea poruncilor lui Dumnezeu şi n-au pus nici-un preţ pe harul Lui, stârnind mânia Sa, li se vesteşte că „oricine va chema numele Domnului, va fi mântuit“ (Fapte 2, 21). O, adevărat şi cu totul vrednic de primit este cuvântul care zice: „Hristos Iisus a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu“ (I Tim 1, 15). „Pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară“ (In 6, 37), zice Domnul Însuşi. „De aceea şi poate să mântuiască în chip desăvârşit pe cei ce se apropie de Dumnezeu, prin El (Iisus), pentru că trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei“ (Evr 7, 25).

Tot ce cere Dumnezeu de la noi este: să privim spre Fiul Său, Care a sângerat şi a murit pe cruce, pentru noi, şi să-I predăm sufletul nostru, căci numai El poate să ni-l scape de moarte şi de iad.

Este de mirare că oamenii nu primesc vestirea Evangheliei. Te-ai aştepta ca la vestea pe care o aduce ea: „Cine crede, are viaţa veşnică“, toată lumea să se lase de păcatele ei, să primească pe Iisus Hristos şi să privească numai la crucea Lui.

Dar vai, aşa de înrădăcinat este răul în fiinţa noastră şi atât de mare este stricăciunea firii noastre, încât această veste este dispreţuită, poftirea la ospăţ nu este primită şi mulţi dovedesc, prin faptele lor, că sunt vrăjmaşi lui Dumnezeu, care le trimite vestea bună despre Domnul Hristos; sunt vrăjmaşi Aceluia Care a trimis pe Fiul Său, ca să-Şi dea viaţa pentru mântuirea multora. Acesta este un lucru ciudat, dar adevărat; de aceea este nevoie de porunca: „Sileşte-i să între…“ (Lc 14, 23)

Poate că eşti un om sărac, dar aceasta nu este o piedică, pentru ca să intri în Împărăţia lui Dumnezeu. Dumnezeu nu înlătură de la harul Său pe omul care umblă în zdrenţe, sau căruia îi lipseşte pâinea de toate zilele. Dimpotrivă, dacă se face o deosebire, aceasta nu poate să fie decât spre folosul tău, căci tocmai „săracilor“ în chip deosebit li se vesteşte Evanghelia. N-aveţi credinţă, nici viaţă morală, nici fapte bune, nici har şi – ceea ce este o sărăcie şi mai mare – n-aveţi nici nădejde. Ei bine, veniţi şi sunteţi bineveniţi la ospăţul de nuntă al dragostei Lui. „Cine vrea, să ia apa vieţii fără plată“ (Apoc 22, 17).

Dar nu sunteţi numai săraci, ci şi ologi. A fost un timp când gândeaţi că vă veţi face singuri fericiţi, fără ajutorul lui Dumnezeu, făcând unele fapte bune sau împlinind unele obiceiuri religioase, şi credeaţi că numai în felul acesta veţi putea intra în cer; dar acum sunteţi ologi, sabia Legii v-a tăiat mâinile şi nu mai puteţi lucra; aţi pierdut toată puterea pentru împlinirea Legii; când vreţi să faceţi binele, vedeţi bine că răul stă lipit de voi. Sunteţi ologiţi. Toate încercările de a vă mântui singuri le-aţi părăsit, văzând că ele nu sunt decât nişte speranţe deşarte, fiindcă vă lipseau braţele.

Şi nu numai atât. Dacă n-aţi putut să vă câştigaţi intrarea în cer, cel puţin vi se va părea că vă aflaţi pe calea care duce la cer. Acum, însă, şi picioarele v-au ologit, ca şi mâinile. Simţiţi că nu puteţi să credeţi, nu puteţi să vă pocăiţi şi să vă supuneţi poruncilor Evangheliei. Simţiţi că sunteţi istoviţi, în toate privinţele. Sunteţi fără putere pentru a face ceea ce vrea Dumnezeu să faceţi.

În faţa voastră, sărmani ologi, pot să ridic steagul crucii stropit de sânge şi să vă strig: „Cine cheamă numele Domnului, va fi mântuit“ şi „Cine vrea, să vină să ia apa vieţii, fără plată“.

Este şi o altă ceată. Sunt şchiopii, adică aceia care şchiopătează de amândouă picioarele. Aceştia sunt, câteodată, mult îngrijoraţi pentru mântuirea sufletului lor, pentru ca, după aceea, să se lase răpiţi de plăcerile lumii. Cât de neînsemnată este înaintarea pe care o fac aceşti oameni în viaţa lor dinăuntru!

Şi către voi, cei şchiopi, se îndreaptă poftirea Evan­gheliei, cuvântul mântuirii. Domnul ospăţului vă face cunoscut: „Până când vreţi să şchiopătaţi de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după El; iar dacă este Baal, mergeţi după Baal“ (I Împ 18, 21). „Pune-ţi în rânduială casa, căci vei muri şi nu vei mai trăi“ (Is 38, 1). „Pregăteşte-te să întâlneşti pe Dumnezeul tău, Israele!“ (Amos 4, 12). Nu şchiopătaţi mai departe, ci hotărâţi-vă pentru Dumnezeu şi adevărul Său!

Ioan Marini, din vol. “Gânduri creştine” (vol. 2)

Continuarea acestei meditații o puteți citi aici:

OSPĂŢUL ( II ) – Ioan Marini

OSPĂŢUL ( III ) – Ioan Marini

OSPĂŢUL ( IV ) – Ioan Marini

OSPĂŢUL ( V ) – Ioan Marini

OSPĂŢUL ( VI ) – Ioan Marini

Lasă un răspuns