Mormântul proorocului Isaia
Precum spuneam, văile Hinom şi Chedron care înconjoară Ierusalimul dinspre răsărit, asfinţit şi sud, sunt pline de amintiri biblice. Aflându-ne acum coborâţi în aceste văi, vom scrie rând pe rând despre tot ce am mai văzut prin aceste văi şi pe urmă ne vom sui pe Muntele Sionului ca să vedem locul unde a fost Sionul şi templul cel vestit al lui Solomon. Jos, în valea Chedron, se află şi lacul Siloamului despre care am mai scris. Nu departe de lacul Siloanvuhu se află locul unde a fost omorât şi îngropat Isaia proorocul. Vom începe cu descrierea acestui loc.
Isaia proorocul a trăit la Ierusalim între anii 730-800 înainte de Hristos. A fost alesul şi trimisul Domnului să cheme pe evrei la întoarcere către Dumnezeu.
Pe la începutul vieţii sale a fost prietenul unui rege bun şi cu frica lui Dumnezeu, cu numele Ezechia. Însă după moartea lui Ezechia a urmat la domnie un rege rău, Manase, „care a făcut ce este rău înaintea Domnului” (2’Impăraţi cap.21).
Atunci s-a ridicat proorocul Isaia şi a început să mustre fărădelegile regelui, profeţind că va veni pedeapsa şi urgia lui Dumnezeu, însă Manase n-a ascultat chemarea Domnului. El a început să omoare pe profeţi. „Şi a vărsat Manase mult sânge nevinovat până acolo încât a umplut Ierusalimul de la un capăt la altul”… (2 împăraţi 21,16). Între cei omorâţi de regele cel păgânit a fost şi Isaia proorocul. Tradiţia spune că Mânase, regeie cel ticăloşit, a dat ordin soldaţilor să-l târâie pe proorocul Isaia afară din cetate, jos în valea Chedron. Apoi aici, în faţa lui Manase, proorocul Isaia a fost tăiat cu fierăstrăul, o moarte fioroasă, însăşi o mărturie despre ce suflet păgânit era regele Manase.
Amintirea locului unde s-a petrecut acesta fioroasă crimă se păstrează până în ziua de azi. Se află nu departe de locul unde a fost lacul Siloamului. Locul unde Isaia proorocul a fost omorât şi îngropat e însemnat cu o ridicătură de pietre strânsa în jurul unui arbore. La stânga se află o adâncitură în care se strânge apă pe vremea ploilor.
Părintele Iosif Trifa
din volumul “Pe urmele Mântuitorului“
