Cuvântul rostit de Însuși Domnul nostru Iisus Hristos: „Pocãiți-vã, cã s-a apropiat Împãrãția cerurilor” (Matei 4, 17), denotã lucrarea ei fundamentalã în viața oricãrui creștin.
Sfântul Efrem Sirul ne spune așa: „Pocãința îi jertfește pe cei care au pãcãtuit, însã iarãși le dã viațã;
îi omoarã, însã iarãși îi scoalã din morți.
Cum așa? Ascultã:
ea îi ia pe pãcãtoși și îi face drepți.
Ieri erau morți, astãzi sunt vii pentru Dumnezeu, prin pocãințã;
ieri erau strãini, astãzi sunt ai Lui;
ieri erau nelegiuiți, astãzi sunt sfinți”.
Sã luãm aminte!
Cei ce doresc – „la facerea din nou a lumii” (Matei 19, 28) – sã stea de-a Dreapta Fiului lui Dumnezeu este bine sã înceapã a se pocãi, chiar de astãzi, prin Nașterea lor din Nou, prin Duhul Sfânt, care înseamnã ÎNNOIREA TAINEI BOTEZULUI, primitã în pruncie.
Sfântul Ignatie Briancianinov ne lãmurește:
„Ce înseamnã a te pocãi?
Înseamnã a-ți da seama de pãcatele tale, a te cãi de ele, a te lãsa de ele și a nu te mai întoarce la ele.
Așa s-au prefãcut mulți pãcãtoși în Sfinți.”
Ce frumos! Ce simplu ar fi! Ce încântare ar fi în Cerul Preaînalt ca noi toți, dar TOȚI sã ne pocãim!
Eu unul chiar vreau sã mã pocãiesc!
Doamne, ajutã nevoinței și cãinței mele!
Pocãința nu se poate face fãrã rugãciune
În noi, în mine, dacã nu se aflã rugãciunea, se încuibãrește DRACUL. Dracul este omul și POFTA lui.
Ca urmare, MEDICAMENTUL recomandat este:
„Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugãciunile Preacuratei Maicii Tale, miluieste-mã pe mine, pãcãtoasa / pãcãtosul!”
Acest medicament se ia zilnic, odatã cu fiecare RESPIRAȚIE.
Deci, câte respirații, atâtea „pastile”, dacã se poate.
Vindecarea este GARANTATÃ.
Doamne, dacã pânã acum nu mai pierdut, este semn cã m-ai așteptat și cã MÃ VREI întru Împãrãția Ta!
Fii binecuvântat Hristoase Dumnezeu meu!
AMIN.
Ieromonah Meletie Vatopedinul
