Poezie

Primeşte-mă, Iubire

Voce şi acompaniament: Carmen Mistreanu, Melodia: ne informăm, Text: Traian Dorz

Primeşte-mă, Iubire, şi mă sărută drag
când vin de-aşa departe şi de demult acasă
şi ca o mamă dulce întâmpină-mă-n prag,
strângându-mă la sânu-ţi cu-o lacrimă duioasă.

Primeşte-mă, Iertare, să plâng în poala ta,
ca după pocăinţa cea mai adânc curată
şi leagă-mă cu lacrimi, spre-a nu mă mai putea
să mă dezlege nimeni de tine, niciodată.

Primeşte-mă, Blândeţe, să-mi alipesc pe veci
de sânul tău fiinţa atât de obosită;
şi pacea ta cea dulce deasupra-mi să-ţi apleci,
făcându-mi pe vecie căderea ispăşită.

Primeşte-mă, Tăcere, pe muntele tău sfânt,
pe care rugăciunea e slobodă să plângă
şi unde fericirea e singurul cuvânt,
iar mâinile întinse pot cerul tot să-l strângă.

De-acolo te deschide apoi să mă primeşti,
o, Patria mea scumpă, în dulcea-ţi limpezime,
şi-apoi mi-nchide-n urmă grădinile-ţi cereşti,
din ele, pe vecie, să nu mă scoată nime…

4 Comments

  • Alina 6 mai 2011

    Ar fi minunat daca s-ar atasa si melodia la aceste versuri frumoase… Daca e posibil 🙂

    Slavit sa fie Domnul!

  • S.Editor 6 mai 2011

    Dorinţa v-a fost îndeplinită sora Alina 🙂

  • alexa elena 21 iunie 2011

    Nu gasesc nicaieri interpretarea cantarii”NU-I CANTARE CARE”.Mi-as dori foarte mult s-o am.aici vad ca sunteti foarte generosi!Fiti binecuvantati pentru lucrul pe care cu mult profesionalism il realizati.

  • Alex 21 iunie 2011

    Slăvit să fie Domnul! Am postat aici cântarea: http://www.oasteadomnului.ro/2011/nu-i-cantare-care .

Lasă un răspuns