Suflet fericit cu Domnul
care stai la pieptul Lui
în adânca ascultare
ce-ți tot spune,
ce-I tot spui?
Când în sfânta Lui iubire
contemplându-L te afunzi
în a Duhului rãpire
ce te-ntreabã,
ce-I rãspunzi?
Când Se-apleacã drag spre tine
și-a Lui Fațã drag privești,
în șoptiri de taine pline
ce-ți grãiește,
ce-I grãiești?
Când rãpit în rugãciune
te înalți în stãri de rai
cine-ar fi sã poatã spune
cît îți dã
și cât Îi dai!…
Traian Dorz,
din ”Cântarea Cântãrilor mele”