Cine-ţi va pune mamei bolnave cãpãtâi ca tu s-ai drept departe de dânsa sã rãmâi? Şi cine rãcori-va al tatãlui tãu chin pe.

O, iatã vine seara, e pãrul tãu cãrunt şi-ţi tremurã piciorul cu pas tot mai mãrunt. Ţi se-ngusteazã palma hotarului vãzut se-mpuţineazã stropul.

Grãbeşte-te iubire, curând plecãm la drum dorita Dimineaţã s-apropie de-acum dezbracã-te de toate lumeştile poveri îngroapã-ţi în uitare durerile de ieri şi-aruncã toate-a.

Te-am adâncit în mintea mea Cuvântule fierbinte neşters şi viu sã-mi fii în ea spre Vecii Dinainte. Te-am scris în inimã cu foc.

Încrede-te-n Lumină, chiar dacă-ţi arde-amar paragini cangrenate din putredul hotar şi las’ să-ţi răscolească prin tot ce ai ascuns, ea arde numai bezna.

Cântãrile de drum frumos ni-s scumpul inimii prinos adus înalt și luminos recunoștințã lui Hristos. Cântãrile de drum mai greu ne sunt popas.