Tu eşti Acel ce-n gerul aspru
dezgheţi a inimii-mi simţiri
şi faci să-mi curgă-a rugăciunii
liniştitoare şiroiri.
Tu eşti Acela Care-n jarul
cuptorului aprins cobori
şi-i răcoreşti pân’ la răbdare
chinuitoarele-i vâlvori.
Tu eşti Acel ce-n susur dulce
treci peste gândul meu ades’
şi-n tot ce-aş vrea să-ntreb mi-aduce
dumnezeiescul înţeles.
Tu eşti Acel a Cărui treceri
ca un ceresc parfum rămân
şi-al Cărui cântec de iubire
îmi arde duhul când l-îngân.
Tu eşti Acel ce-ntotdeauna
doar blând şi dulce mi-ai şoptit;
ca vuietul şi ca furtuna
nicicând la mine n-ai venit.
Tu eşti Acela, Scump Iisuse,
o, cum Te recunosc şi-acum
când treci şi-mi laşi atât de dulce
dumnezeiescul Tău parfum!
TRAIAN DORZ din ”Cântări de Sus”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
