Dumnezeul nostru veşnic a prevestit prin cuvintele Sale tot viitorul pe care noi aveam nevoie să-l cunoaştem ca să ne mântuim; cunoscute Îi erau Domnului toate cele ce aveau să se întâmple, cu mult înainte de a se întâmpla, pentru ca oamenii să le asculte cu toţii (Deut. 18, 15). Şi să le împlinească.
Domnul spusese prin David chiar cuvintele pe care avea să le rostească pe cruce. Şi chiar tot ceea ce avea să I se întâmple în ceasul răstignirii Sale (Ps. 22, 1-18). Şi aşa I s-au şi întâmplat.
Domnul îi spusese lui Isaia să scrie: Iată, Fecioara va naşte un Fiu şi îi va pune numele: Dumnezeu este cu noi (Isaia 7, 14).
Domnul a spus cele scrise în Isaia 9, 6. Sau în Isaia 40, 10-11. Sau în Isaia 53, 1-12. Sau în Ieremia 23, 5-6. Sau în Daniel 9, 24.
De atunci a ştiut El, şi cu mult mai dinainte de atunci, mai dinainte de a fi lumea, când era slăvit împreună cu Tatăl (Ioan 17, 5).
Încercate erau cuvintele profeţilor şi de aceea s-au împlinit fiecare dintre ele la vremea lor, fiindcă tot Cuvântul lui Dumnezeu este adevărat.
Încercate sunt şi cuvintele celorlalte profeţii, care încă nu s-au împlinit. Şi care se vor împlini cu siguranţă, fiecare la vremea lor.
De aceea va fi pedepsit oricine adaugă ceva la aceste cuvinte, fiindcă ceea ce este adăugat nu este din adevăr. Şi când va fi încercat, va fi dovedit ca adăugat, adică mincinos. Iar cel care l-a adăugat acolo va fi pedepsit cu ocara veşnică (Daniel 12, 2) .
Suflet mărturisitor, care umbli prin cuvintele cele încercate ale lui Dumnezeu, simte-ţi cumplita răspundere pentru orice spui sau scrii în ele. Nu adăuga nimic de la firea ta şi de la interesele tale acolo.
Nu înlocui nici unul. Nu ştirbi nici unul. Nu strâmba nici unul.
Ci păstrează cu sfinţenie tot gândul lui Dumnezeu din fiecare. Şi din tot.
Ca să fii găsit vrednic. Şi să fii răsplătit cu slavă (Matei 25, 46).
Slavă Ţie, Doamne, pentru tot Cuvântul Tău! Te rugăm, ajută-ne să-l credem şi să-l respectăm întocmai, pentru ca să ne mântuim prin ascultarea lui.
Amin.
1 Comment