Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Avem nevoie de sinceritatea mărturisirii cotidiene a postului

Avem nevoie de sinceritatea mărturisirii cotidiene a postului

Avem nevoie de sinceritatea mărturisirii cotidiene a postului

Dacă postul nu este efort de căutare a lui Dumnezeu, nu poate aduce bucuria descoperirii de sine, a propriilor limite și a tainelor adânci ale sufletului. Marcați de cultura gastronomică a lumii în care trăim, vedem doar standurile de supermarket care ne populează culturile, nu și efortul curățirii prin hrană echilibrată, vie, euharistică și dătătoare de viață. Nu reușim să pricepem în ce mod a mânca sau nu, a posti de vorbărie deșartă sau nu, a nutri sentimente curate sau nu, sunt acte de libertate și nu de obligativitate, de regulă și împlinire a regulii. E limpede că numai pentru aceasta nu S-a întrupat Mântuitorul, pentru a transforma Scriptura în regulament de cantină socială ori disciplină internă a sinaxelor umane….

Pare dramatic, într-o Românie atât de frământată de ideologizare, că Biserica a rămas ultimul bastion de libertate. Discursul său este de fiecare dată o provocare: să ne ridicăm, să mergem, să vedem. Unde văd cârcotașii de serviciu îngrădirea libertății de gândire? Unde identifică oare cenzura libertății, când construcția mărturisirii Bisericii se hrănește tocmai din dinamica libertății indusă în textura vieții duhovnicești ce o propune? E greu de înțeles. La polul opus, libertatea propusă de ei: libertatea de a minți, manipula, amăgi și mărgini puterea de cunoaștere la propriile lor limite de cunoaștere. E limpede de ce se mânie diavolul la vremea postirii. Tocmai pentru exercițiul de libertate pe care-l propune postul. Pentru chemarea ce o poartă în sine, de căutare cu sens în întâlnirea cu Dumnezeu….

Pentru aceea, cred că trebuie să ne regândim postirea. Să o înțelegem ca pe un foc aprins de Duh ce arde în noi patimi și necredințe, luminând cu libertate îndoielile, vindecând credințele false din care ne hrănim triumfalismele ieftine. Nu vom transmite tinerei generații valorile teologice ale Postirii, infuzând mereu clișee gastronomice ori cenzuri moraliste. Porunca Mântuitorului Hristos rămâne vie. A-L urma este un act de libertate. A trăi cu El este libertate. A învia cu El este Libertatea. Avem nevoie de sinceritatea mărturisirii cotidiene a postului, de bucuria ce izvorăște din trăirea lui pentru ca să fim o Biserică în dinamica libertății de a-L căuta și afla pe Hristos Domnul….

Postim pe viață și pe moarte. N-avem a ne lăuda cu aceasta. A mărturisi postul cu Hristos nu înseamnă a-l transforma în material de breaking-news. În fond, nici nu este o noutate, cât o stare de înnoire. Și nicidecum un exercițiu de limitare, cât de descoperire a libertății limitelor către care ne chemă Mântuitorul. Cerul și Împărăția Sa.

Pr. Constantin Necula
Duminici de fiecare zi
Editura Agnos
Sibiu, 2016

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *