Când ochii-n Sus se-ndreaptă
şi-n Sus rămân cu faţa,
iubirea mea Te-aşteaptă,
Iisuse, cum aşteaptă
străjerul dimineaţa.
Când inima-mi zdrobeşte
pustiul şi-apăsarea,
durerea-mi Te doreşte,
Iisuse, cum doreşte
ocnaşul liberarea.
Când viaţa mea-nsetată
din harul Tău s-adapă,
cu dor adânc Te cată,
Iisuse,-aşa cum cată
un cerb izvor de apă.
O, vino şi destramă
vrăjmaşa-nlănţuire,
sfârşitul glas Te cheamă,
Iisuse,-aşa cum cheamă
zdrobitul izbăvire!
TRAIAN DORZ din ”Cântarea Cântărilor mele”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
