Când vezi pe câţi viteji i-nfrânge
păcatul blestemat şi hâd,
te bucuri de-orişicine plânge
şi-i plângi pe toţi cei care râd.
Când vezi pe câţi nebuni i-mpinge
nesocotinţa-n iad de vii,
să fugi de tot ce-ţi poate stinge
lumina sfintei curăţii.
Când vezi pe câţi eroi de frunte
i-au nimicit ispite mici,
fugi de păcatele mărunte
ca de mai-marii inamici.
Când vezi câţi înţelepţi se lasă
de slava lumii cumpăraţi,
nu-ţi da smerenia frumoasă
nici pe cununa de-mpăraţi.
Când vezi pe câţi trimişi, din cale,
cruţarea vieţii i-a oprit,
cinsteşte-ţi jertfa slujbei tale
cu preţul cel mai neclintit.
…Sărmani pierduţi, cum îşi vor stoarce
amarul inimii curând,
când, dinspre Rai, nu vor întoarce
la Iad nici unii neplângând.
TRAIAN DORZ din ”Cântări Nemuritoare”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014