DOAMNE, CE SĂRAC E-ACELA
Doamne, ce sărac e-acela care pâinea lui nicicând nu şi-o-mparte ca s-aline foamea unui mai flămând! Doamne, cât de orb e-acela ce se.
Doamne, ce sărac e-acela care pâinea lui nicicând nu şi-o-mparte ca s-aline foamea unui mai flămând! Doamne, cât de orb e-acela ce se.
Cântãrile de drum frumos ni-s scumpul inimii prinos adus înalt și luminos recunoștințã lui Hristos. Cântãrile de drum mai greu ne sunt popas.
Roadele cântãrii mele din al dragostei preaplin, cu tot aurul din ele Ție Scump Iisus, le-nchin. Roadele trãirii mele câte-am dat și câte.
Înţelepciune, Maică sfântă, ce-mi îndrumezi cărarea mea, rămâi de mine mai aproape când munţii-s nalţi, iar noaptea-i grea! Învaţă-mă că nu-s pe lume.
1- Fericit e omul care nu se duce-n sfaturi rele nici cu pãcãtoși pe-o cale nu se-oprește – ca sã-nșele. Nici cu cei.
Cântãri îndepãrtate ne vin în ceas de searã de undeva, din harul trãit odinioarã. … ne vin în ceasul tainic de dupã rugãciune.
Iatã-i pe Adam și Eva primii oameni minunați din pãmânt fãcuți de Tatãl și pe urmã înviați cum se bucurã-n grãdina fericitã unde.
Când ești trimes sã cauți pe alții ca sã-i aduci la Dumnezeu atunci și-n fruntea lor se cere și-n urma lor – sã.
Poate-ți mai este vreo scânteie în spuza unor amintiri și-aceste rânduri sã-i învie frumsețea unei vechi iubiri… Iubirea unei fericite și sfinte inimi.
– din Exod 15, 1-19 – Tu îi vei aduce și-i vei așeza pe-al Tãu munte mare, moºtenirea Ta pe-acel loc pe care.