O, de nu-L mai iubeşti pe Domnul…
O, de nu-L mai iubesti pe Domnul ce mai iubesti tu oare az’ ce oare cand privesti acuma mai lumineaza-al tau obraz? O,.
O, de nu-L mai iubesti pe Domnul ce mai iubesti tu oare az’ ce oare cand privesti acuma mai lumineaza-al tau obraz? O,.
Până când rămân părinţii credincioşi, cu suflet tare, e-o nădejde şi de fiii cei căzuţi în neascultare; dar când şi părinţii caută căile.
Pentru păcatul tău, tu singur,tu singur trebuie să plângi,nu poate nimeni, nimeni altul,tu singur, inima să-ţi frângi! Pentru păcatul tău, tu singur,tu singur.
Cu tot întregul meu amar, cu munţii de suspine, cu plânsul fără de hotar, Iisus, eu vin la Tine! Primeşte-mă aşa cum sânt,.
Doamne Sfinte, Domn Puternic, Domnul Păcii şi-al Iubirii, toate Te măresc pe Tine în tot necuprinsul Firii, deci şi eu acum, Părinte, dintre.
Să ne ţinem de credinţa cea lăsată din părinţi, peste ea să ardem toată râvna inimii fierbinţi, în vestirea ei să punem dulcele.
Am fost o harfă plângătoare, sortită-n faptul unei seri, pe-a mele strune simţitoare, să plâng a dragostei dureri. Cu mâna-i, soarta mea pribeagă.
Cântări uitate de demult îţi vine câte una şi-nvie ce-ţi credeai trecut şi mort pe totdeauna. Câte-un cuvânt ştiut cândva învie dintr-o dată.
Nu-i odihnă-n lume, nu-i odihnă-n lume, inima cât bate pururi se frământă ca o luntre-n valuri, ca o mare-n spume – nu-i odihnă-n.
Ce-aduci în loc de lacrimi când Dumnezeu te scapă din boală, din ispită, din flăcări ori din apă, când El îţi scapă soţul.