Nu poţi să faci la alţii-un bine de nu-ţi faci ţie-ntâi un rău, de nu poţi renunţa la tine, n-ajuţi în veci pe-un.

Doamne, nu-mi lăsa vreodată, nici în cea mai mică parte, viaţa-mi, lui Hristos predată, chipul lumii să-l mai poarte. Nu-mi lăsa pe-nfăţişare nici.

Iată-mi cea din urmă parte din ce drum mai am de dus, – Doamne-ajută-mi mai departe la sfârşitul cum mi-ai spus. Peste clipele.

Tot ce-am să mai spun de-acuma vreau să-mi fie-atât de bun cum Hristos a zis – şi numa’ cum Hristos a vrut să.

Slavă veşnică, Iisuse, dulcelui Tău Nume Sfânt, – iată-mi vorbele aduse pentru ultimul cuvânt, iată-mi ultimele boabe din tămâia ce-o aprind, cât aceste.

Să-mi iau harfa cea de aur pentru-acest poem divin, – iată Porţile Măririi, iată îngerii cum vin! Să-mi iau pana cea de aur.

Cântările din urmă îmi pleacă azi din prag pe-a celorlalte urmă la Tine, Mire Drag. Gătite-s fiecare cum nu ştiu mai cu har,.