Starea inimii de copil este exemplară. Până când se dezvăluie aspirațiile egoiste în ei, copiii sunt un exemplu de urmat. Ce vedem la copii? Credință deplină, fără raționamente, ascultare necondiționată, dragoste sinceră, lipsa de griji şi liniştea sub adăpostul părinților, vioiciunea şi prospețimea vieții, însoțite de mobilitate şi de dorința de a învăţa şi de e desăvârşi. Dar Mântuitorul pune accent pe una dintre calitățile lor, smerenia: Cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare în Împărăția Cerurilor (Matei 18, 4).
Dacă există adevărată smerenie, atunci şi toate virtuțile sunt. Smerenia se arată în toată splendoarea ei atunci când celelalte virtuți au înflorit deja în inimă şi ajung la maturitate; smerenia este cununa şi acoperământul lor. Aceasta este taina vieții duhovniceşti în Hristos lisus, Domnul nostru. Cu cât cineva este mai înalt, cu atât este mai smerit, fiindcă vede mai clar şi tangibil că nu omul este cel care sporeşte, ci harul care este în el (vezi: I Corinteni 15,10). Aceasta este măsura vârstei deplinătății lui Hristos (Efeseni 4, 13). Căci esențialul în Hristos lisus este faptul că S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte (Filipeni 2, 8)
Sfântul Teofan Zăvorâtul
Oricât de sensibili am fi, niciodată nu putem avea atât de multă milă față de semenii noştri precum Creatorul nostru. Cu cât suntem mai sensibili față de un subiect, cu atât mai orbi ajungem în mintea noastră în raport cu el. De aceea, să ne predăm pe noi înşine şi pe aproapele proniei divine a Tatălui Ceresc. Să fim cât se poate de moderați, pentru a nu-i permite să ajungă în cămara inimii vreo amarâre nemăsurată şi lipsită de discernământ.
Sfântul Lev al Optinei
Numai cei curați cu inima Îl vor vedea pe Dumnezeu în viața viitoare, căci în viața aceasta doar cei curați cu inima sunt capabili să-i iubească cu sinceritate pe Dumnezeu şi pe aproapele. Simplitatea şi sinceritatea inimii îi sunt plăcute lui Dumnezeu. Sfinții Apostoli au fost aleşi nu din rândul oamenilor înţelepţi şi instruiți ai veacului acestuia, pentru că în mare parte acest tip de oameni nu sunt simpli, ci din rândul pruncilor, adică din rândul oamenilor care, în ceea ce priveşte concepțiile, simplitatea şi curăția, se asemănau cu pruncii (Matei 11, 25). Înţelepciunea cea pământească este dată de ruşine de simplitatea evanghelică. Aceasta este înţelepciunea pe care ar trebui să şi-o însuşească toți oamenii, dacă țin la veşnica lor mântuire. Da, din Evanghelie şi din epistolele apostolice cu toții trebuie să învățăm simplitatea şi sinceritatea, curăția şi dragostea, caci de nu vă veți întoarce şi nu veți fi precum pruncii, nu veti intra în împărăția cerurilor (Matei 18, 3).
Sfântul Ioan de Kronstadt
De suflet trebuie să te apropii încet şi gingas, precum te-ai apropia de o floare firavă. Un singur gând trebuie să-l aibă păstorul: cum să facă să nu tulbure şi să nu jignească pe nimeni, ci să liniştească şi să mângâie. Nu trebuie să existe niciun fel de forţare, totul să se facă uşor, cu dragoste, cu multă iubire.
Sfântul Alexei Mecev
Într-adevăr, nu trebuie să ne lăsăm copiii în voia sorții. Acest lucru ne-o cere dragostea părintească firească față de copii. Îți sunt mai apropiați copiii decât ceilalți. Procedează rău şi inuman cel care lăsându-i pe casnici fără pâine, îi hrăneşte pe,alții. Aşadar, nu-ți lăsa copiii în voia sorții, dar nu-i lăsa nici pe cei sărmani, care cer de la tine milostenie în numele lui Hristos, în numele Celui care a murit pentru toţi şi pentru tine. Iubeşte-ți copiii, însă pe Hristos, Care-ți cere milostenie prin cei sărmani iubeşte-L mai mult nu numai decât pe copii, ci și mai mult decât pe tine însuți.
Sfântul Tihon din Zadonsk
