Din Cântările Eterne vino, fiul meu, şi bea,
mierea lor e tot mai dulce cu cât iei mai mult din ea,
harul lor e tot mai mare cu cât iei mai mult din el,
plinul inimii umplându-ţi cu ardoare şi cu zel.
Vino, vino, vino, căci Izvorul e Hristos,
cântă-I, cântă-I, cântă-I, El e-n veci frumos.
Din izvoarele Iubirii bea, urmaşul meu, mereu,
umple-ţi sufletul şi mintea cu-Adevăr din Dumnezeu.
Fericit eşti şi-n viaţă, fericit şi-n moarte-atunci
când şi-n vorbă, şi-n trăire ai frumoasele-I porunci.
Vino, fiul meu, şi-adapă-ţi şi urmaşii cu-acest har,
al tău nume-atunci va trece din hotar în alt hotar
şi cântarea-ţi va cuprinde neam cu neam şi ins cu ins,
până când o să răsune peste-al lumii-ntregi cuprins.
Adevărul şi iubirea ţi le fă un unic rod,
fericind şi-a ta viaţă, şi pe-a unui mult norod,
şi, trecând din slavă-n slavă cu tot mai cereşti simţiri,
vei împărăţi pe-ntinsul Nesfârşitei Străluciri.
TRAIAN DORZ din ”Cântări Eterne”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
