Poezii

DOAMNE, CÂND ÎN SINAGOGĂ

Tămăduirea femeii gârbove

Doamne, când în sinagogă
Ţi-ascultau mărturisirea,
toţi priveau uimiţi spre Tine;
doar femeia gârbovită
nu-şi putea nălţa privirea.

Era gârbovă, sărmana,
doar în jos sta aplecată.
Toţi erau mai sus ca dânsa.
Cât ar fi dorit ca şi ea
să Te vadă doar o dată!

Dar al ei era doar plânsul,
încercări făcând întruna.
Însă Tu-i ştiai amarul
când i Te-adresaşi cu milă:
„Dezlegată fii de-acuma”.

Cei mai mari se supărară
că-n sabat se vindecase,
dar ea Îl slăvea pe Domnul
că-L putea privi de-acuma
pe Cel care-o dezlegase.

Cât de fericită-n suflet
ea pe Tine-acum Te-ascultă!
Fericirea asta află
toţi ce vor a Te cunoaşte,
toţi câţi au credinţă multă.

VIOREL BAR din „Cântări la Evangheliile duminicilor de peste an”
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

Lasă un răspuns