Dulce soare, străluceşte
pe fereastra sfântă
unde îngerul iubirii
stă răpit şi cântă,
unde curcubeul slavei
dulce se înclină
peste sufletele care
în genunchi suspină.
Ca un câmp de flori şi-ndreaptă
ochii toţi spre soare
când cântarea tremurată
cade-n jos şi moare;
duhurile-mbrăţişate
se ridică-n slavă
şi doresc a fericirii
veşnică zăbavă.
Rugăciunea mea, rămâi-mi
la fereastra sfântă
până soarele străluce
şi iubirea cântă;
dulce curcubeul slavei
când o să se-ncline,
să te poată împreună
duce-n cer cu sine.
TRAIAN DORZ din ”Cântările Căinței”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
