Un cuvânt al fratelui Traian Dorz
trimis pentru nunta de la Milcov – 26 octombrie 1980
Părtăşia frăţească este tot aşa de însemnată ca şi citirea Bibliei şi ca rugăciunea. Atât citirea Bibliei, cât şi rugăciunea n-au nici o putere în viaţa noastră, dacă noi n-avem o părtăşie deplină, fierbinte, totală, caldă şi frumoasă cu fraţii noştri. Fiindcă este scris: „Lasă-ţi darul şi du-te de te împacă cu fratele tău”. Fără pacea şi unitatea cu fraţii, nici un dar şi nici o rugăciune nu ne este primită de Dumnezeu. Fără unitatea frăţească, Domnul refuză rugăciunea oricui. Şi n-ai nici un folos de Scriptură şi nici un folos de Cuvântul lui Dumnezeu când nu este sufletul tău una cu fraţii tăi de credinţă şi de învăţătură. Nici un tăciune nu arde bine singur. Domnul nu este cu noi decât dacă suntem una cu fraţii, fiindcă de asemenea este scris: „Unde sunt doi sau trei… acolo sunt şi Eu”.
În nunţile şi ospeţele primilor creştini, înaintaşii noştri, de la început şi până la sfârşit, totul se desfăşura în prezenţa lui Dumnezeu, a Cuvântului Său Sfânt, a rugăciunii şi a cântărilor sfinte, într-o atmosferă creştinească, în care petrecea totdeauna cu bucurie şi Dumnezeu, şi îngerii Săi.
Aşa dorim şi aşa este bine să se desfăşoare şi nunţile noastre. Căci atunci toţi cei care sunt prezenţi sunt îndemnaţi să-L iubească şi să-L asculte pe Dumnezeu, pentru că numai dacă vom urma cu ascultare îndrumările Lui vom fi cu adevărat fericiţi toată viaţa noastră, toată viaţa aceasta de pe pământ, care viaţă este doar o pregătire pentru viaţa veşnică. Astfel că, împlinindu-ne cu credincioşie datoriile noastre faţă de Dumnezeu, abia atunci ne împlinim cu adevărat şi datoriile noastre faţă de semenii noştri. Şi numai dacă suntem nişte fii buni ai Patriei cereşti, atunci vom fi cu adevărat şi nişte fii buni ai patriei noastre pământeşti. Cine nu face parte trupeşte, sufleteşte, duhovniceşte din Biserica cea nevăzută a lui Hristos, acela nu este de prea mare folos nici Bisericii văzute a Lui.
Spune un Sfânt Părinte bisericesc că la orice nuntă şi petrecere duhovnicească iau parte şi mulţi, mulţi îngeri. Când nunta se sfârşeşte, când petrecerea s‑a terminat, pe fiecare dintre cei care au luat parte îi însoţesc pe drum [spre] casă doi îngeri care pe fiecare îl cercetează în tot timpul cum împlineşte el tot ce a auzit acolo, în adunarea şi în Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă sufletul acela împlineşte cu credinţă cele auzite, un înger îl binecuvântează cu tot felul de binecuvântări duhovniceşti, iar celălalt îi zice: „Amin”. Dacă sufletul nu împlineşte cele auzite în Cuvântul lui Dumnezeu, un înger îl osândeşte, iar celălalt răspunde: „Amin”. Astfel, în Ziua Judecăţii, cei doi martori se vor înfăţişa înaintea scaunului de judecată al lui Hristos şi vor mărturisi pentru noi sau împotriva noastră, după cum am ascultat sau după cum am nesocotit cuvintele lui Dumnezeu pe care le-am auzit.
Ţinând cu dragoste să ne aducem aminte nouă şi tuturor celor iubiţi ai noştri de aceste îndatoriri sfinte, mai ales cu un astfel de fericit prilej cum este nunta scumpilor noştri, rugăm pe Domnul Dumnezeul nostru să-i binecuvânteze cu tot felul de binecuvântări pe aceşti tineri scumpi. Atât pe ei, cât şi pe părinţii, fraţii, surorile şi pe toţi cei iubiţi ai lor şi ai noştri.
Cerem şi-L rugăm pe Domnul să-Şi reverse harul şi pacea Sa, cu dărnicie şi cu bunătate, peste toţi cei care vor chema Numele Său cel Sfânt şi-şi vor uni vieţile pentru cauza Sa şi pentru slava Sa pe pământul acesta şi în veşnicie. Harul şi ajutorul lui Dumnezeu să ne fie dăruite astfel din plin tuturor, pentru a avea cât mai multe astfel de nunţi creştineşti, pentru fericirea neamului nostru cu familii sănătoase şi cu urmaşi vrednici şi a Bisericii noastre cu fii credincioşi, care să ducă până la sfârşit solia fericitului început lăsat nouă de către marii şi sfinţii noştri înaintaşi.
Încă o dată cerem din toată inima Domnului şi-L rugăm să-Şi reverse peste toţi harul şi binecuvântarea Sa. Şi toate binefacerile Sale să fie dăruite din belşug tuturor celor care, cu dragoste şi cu curăţie de inimă, vor aştepta şi vor iubi pe Domnul.
Slăvit să fie Domnul!
Din partea fratelui Traian şi a celorlalţi fraţi, pentru mirii şi nuntaşii din 26 octombrie 1980, de la Milcov
preluat din «Străngeţi fărâmăturile» vol. 4
