La căsuţa unde-i neaua până-n tindă,
vine Fiul Dulce singur şi colindă:
Lerui, Doamne, ler,
Eu cu drag din Cer
vin pe orice ger
lângă cel stingher
– lerui, Doamne, ler…
Lângă geamul unde lampa nu s-aprinde,
vine Fiul Dulce singur să colinde:
Lângă uşa unde nimeni nu opreşte,
vine Fiul Dulce singur şi grăieşte:
Lângă vatra rece unde nu-i o rază,
vine Fiul Dulce singur şi S-aşază.
Lângă plânsul singur, fără liniştire,
vine Fiul Dulce – şoaptă de iubire.
Lângă dorul singur, fără sărbătoare,
vine Fiul Dulce – har şi-mbrăţişare.
TRAIAN DORZ din ”Cântări Nemuritoare”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
