Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home MAICA DOMNULUI ȘI OASTEA DOMNULUI

MAICA DOMNULUI ȘI OASTEA DOMNULUI

MAICA DOMNULUI ȘI OASTEA DOMNULUI

În Oastea Domnului, care este cu adevărat a Domnului – şi nu a domnilor –, Sf. Fecioară Maria, Maica Mântuitorului Hristos şi Maica noastră, a tuturor, are o cinstire profundă, aparte. Nu încape nici un fel de îndoială sau reţinere în a o cinsti pe Maica Domnului, aşa cum au cinstit-o toţi Sfinţii noştri Părinţi şi înaintaşi ai Oastei… Să ne fie limpede tuturor că cine nu cinsteşte cu adevărat pe Maica Domnului nu-L va cinsti nici pe Domnul Iisus, oricât ar vorbi sau scrie despre El.

Iată ce spune Părintele Iosif: „Oricine vorbeşte în chip necuviincios despre Sfânta Fecioară şi Maică a Domnului va fi vinovat de un păcat veşnic împotriva Tatălui, Care a ales-o, împotriva Fiului, Care a sfinţit-o, şi împotriva Duhului Sfânt, Care a umbrit-o” (Iisus Biruitorul – nr. 20, 1935).

Şi apoi însuşi fratele Traian, prin cântările minunate închinate Maicii Domnului, din volumul „Minune şi Taină”, arată cea mai profundă cinstire Vasului ales de Dumnezeu pentru a-L naşte pe pământ pe Hristos, Mântuitorul lumii. Redau un pasaj extraordinar de frumos din Cuvântul înainte al acestui volum: „Prea Sfântă Fecioară Maria, primeşte acest frumos dar al recunoştinţei noastre smerite şi roagă-te pentru izbânda Lucrării Oastei Domnului – familia iubirii noastre – care îţi aduce această ofrandă, dorind a-ţi fi cea mai frumoasă din lume. Amin. (Traian Dorz, La 25 martie 1985).”

Iar ca o încununare a acestui volum, Părintele Dumitru Stăniloae, cel mai mare teolog al vremurilor noastre, scrie: „Mi-a făcut o bucurie negrăită citirea cântărilor de laudă închinate Maicii Domnului de dăruitul de Dumnezeu cântăreţ al Domnului nostru Iisus Hristos, Traian Dorz. Cântările din volum redau învăţătura dintotdeauna a Bisericii noastre despre Maica Domnului şi Pururea Fecioară Maria… (…)

N-am întâlnit nicăieri descrisă atât de minunat duioşia dragostei ei de Maică. Ea trezeşte în cei ce citesc cântările acestea o vibraţie până la lacrimi… (La 9 dec. 1985)” (s.n.).

Aş vrea să-i rog pe toţi preoţii care provin din familii de ostaşi ca, în bisericile unde slujesc, să nu fie Sf. Liturghie sau alte Sfinte Slujbe în care să nu cânte măcar o cântare închinate Maicii Domnului din minunatele cântări ale fratelui Traian din „Minune şi Taină” şi să nu fie predică în care să nu amintească ceva şi de misiunea specifică, pe care o are Oastea Domnului în Biserica şi-n Neamul nostru.

Cinstirea Maicii Domnului nu trebuie teoretizată, cum, de fapt, nimic legat de taina mântuirii noastre nu trebuie teoretizat, ci numai trăit profund. În primul rând, surorile dovedesc că o cinstesc pe Fecioara Maria luându-i exemplul curăţiei, al smereniei, al îmbrăcămintei. Pe Maica Domnului nu a văzut-o nimeni, în nici o icoană, cu capul descoperit, nici cu pantaloni sau altă ţinută necuviincioasă. Aşa sunt şi surorile cu adevărat cinstitoare ale Maicii Domnului. Tinerii dovedesc cinstirea Maicii Preacurate prin păstrarea curăţiei, a fecioriei, până la taina nunţii. Altfel totul este vorbă goală.

Nici o rugăciune a noastră nu se va înălţa către ceruri şi nu va ajunge la Domnul Iisus, dacă nu o vom ruga pe Maica Sa Prea Sfântă şi pururi rugătoare să o ducă la Fiul ei. Cunosc mai multe mărturii ale ostaşilor când, cu stăruinţă, au rugat pe Maica Domnului şi ea a venit în ajutor. Un frate, nu demult trecut la cele veşnice, mărturisea cum s-a rugat Maicii Preacurate cu lacrimi, timp îndelungat, pentru întoarcerea la Domnul a copiilor săi care luaseră drumul lumii. Şi se ruga aşa: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, fii milostivă copiilor mei, să nu-i laşi să-şi piardă sufletul în întunericul acestei lumi…” Şi Maica Domnului i-a ascultat rugăciunea şi i-a întors pe toţi copiii pe calea Domnului, în Lucrarea aceasta de mântuire a Oastei.

O soră care era imobilizată la pat de mai mulţi ani, mărturisea cum, într-o noapte, s-a trezit din somn cu o durere îngrozitoare la cap…, se zvârcolea de durere… Şi atunci a rugat pe Maica Domnului doar atât: „Prea Sfântă Maică a Fiului lui Dumnezeu şi Maica mea, nu mă lăsa! Dă-mi răbdare să pot duce şi crucea asta…” Şi, în acel moment, durerile au dispărut ca şi cum nu ar fi fost niciodată. Exemple pot continua multe, dar nu ne mai permite spaţiul. Însă, cum zice Poetul nostru drag: Pentru cine vrea să creadă am o mie de dovezi, / pentru tine n-am nici una dacă tu nu vrei să crezi… Prea Sfântă Maică, roagă-te pentru noi! Roagă-te şi pentru a mea mântuire, că sunt un biet păcătos… Amin!

Costel ROTARU

din săptămânalul duhovnicesc ”Iisus Biruitorul”

Anul XXXI, nr. 3 (1240) 13-19 IANUARIE 2020

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!