
Mâinile Tale, Drag Iisus,
mi-alină suferinţa
când mi-arde ca-ntr-un foc nespus
şi-mi tremură fiinţa.
A Tale Mâini, a Tale Mâini – tăcut,
Iisuse – le sărut,
căci mângâierea, mângâierea lor
mi-alină orice dor
şi-n stări de har m-au dus
a Tale Mâini, a Tale Mâini, Iisus.
A Tale Mâini m-au alinat
în arşiţa amară
şi din adâncu-ntunecat,
duios m-au scos afară.
Mâinile Tale mă opresc
când merg spre vreo ispită
şi milostive-mi pedepsesc
abaterea greşită.
A Tale Mâini la timp mă prind,
chiar când să cad în groapă,
şi-n clipa cea mai grea se-ntind
puternic şi mă scapă.
Mâinile Tale-mi vor primi
şi duhul meu odată
şi-n Cerul Sfânt vor odihni
viaţa-mi zbuciumată.
TRAIAN DORZ din ”Cântări Eterne”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
