O, dacă-ntrebi a mea iubire cu ce m-a răsplătit mereu,
priveşte soarele şi roua, şi-ai să-nţelegi răspunsul meu.
Şi dacă-ntrebi cât Adevărul l-am preţuit – va fi de-ajuns,
priveşte-mi rănile şi spinii, şi-ai să-nţelegi al meu răspuns.
Şi dacă-ntrebi cât prietenia şi-ncrederea le-am vrut de-ntregi,
priveşte-mi rugul şi altarul, şi-al meu răspuns ai să-nţelegi.
Şi dacă-ntrebi cum e credinţa ce m-a suit prin anii grei,
priveşte-mi urmele şi crucea, şi-ai să-nţelegi răspunsul ei.
Şi dacă-ntrebi cum e Nădejdea ce-mi străluceşte nepătruns,
ascultă-mi plânsul şi cântarea, şi-ai să-nţelegi al meu răspuns.
Dar dacă-ntrebi cum este Harul prin care toate le pătrund,
priveşte-mi muta prosternare, şi-ai să-nţelegi ce nu răspund.
TRAIAN DORZ din ”Cântări de Sus”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
