Versuri, din „Cântări uitate”: Traian Dorz; Melodie: Neculai Mihăilă
PLÂNGEŢI, OCHII MEI
Plângeţi, ochii mei, întruna
când voi fi îngenunchiat
– rugăciunea totdeauna
face sufletul curat.
Plângeţi când vine-o ispită
şi nu v-alipiţi de ea,
căci prin har e nimicită
orişice putere rea.
Inimă, îndură-mi toate
câte ţi s-au abătut,
căci prea multele-mi păcate
tu şi ochii le-aţi făcut.
Plângeţi şi răbdaţi acuma
pentru toate pe pământ,
căci sub el rămâne numa’
plânsul fără crezământ.
Sufletul ce se căieşte
poate ispăşi acum,
– ce-n lumină se plăteşte
nu se mai plăteşte-n fum.
Doamne, pentru marea vină
vreau în lume să plătesc,
ca, la moarte, în Lumină,
fericit să vieţuiesc…
Traian Dorz
2 Comments