Privesc la fratele ce tace
când mulţi îi spun în faţă: „Tu!”
el poate îndura ocara,
el poate, – dar eu încă nu.
Privesc la cel ce nu se plânge
când i se fură tot ce-avu,
el poate duce nedreptatea,
el poate, – dar eu încă nu.
Privesc la cel ce nu întoarce
cu rău cui răul i-l făcu,
el poate iertător să rabde,
el poate, – dar eu încă nu.
Privesc la cel ce are milă
de blestematul ce-l bătu,
el poate paşnic să se roage,
el poate, – dar eu încă nu.
Privesc la cel ce moare-n pace
spre slava care şi-o ceru,
el poate, Doamne, să Te vadă,
el poate, – dar eu încă nu.
Iisuse Doamne, mi-e ruşine
când mă gândesc la ce-ai spus Tu;
– de ce eu nu privesc la Tine,
de ce el poate – şi eu nu?
Cântările din Urmă / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2007
