Slăbănogi suntem, Iisuse,
câtă vreme nu-Ţi urmăm,
ci, doar pentru trup, întruna
ostenim şi alergăm.
Rău e înţeleasă viaţa
şi-alergarea pe pământ
când doar pentru mine-s totul;
altora nimic nu sînt.
Asta e slăbănogirea
cea mai grea pentru-orice om,
când nu vrem să facem bine,
să-L vestim pe-al Slavei Domn.
Pentru astea două, Domnul,
să-L urmăm, El ne-a chemat.
După pilda Lui, să facem
tot ce-i bine ne-ncetat.
Fericiţi sunt paşii celor
care în a Sale căi
umblă făcând numai bine,
şi nu-n calea celor răi.
VIOREL BAR din “Cântări la Evangheliile duminicilor de peste an”
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014