Poezie

Tu m-ai făcut

Tu m-ai făcut din ţărână
Şi-n adânc mi-ai turnat veşnicia
Dar în mine-o făptură păgână
Zi şi noapte îşi cere simbria

Nu sunt Doamne, decât o suflare
Decât carne cu viermi şi păcate-
Şi Te caut în dor şi-n oftare
Să-mi dai forma trăirii curate.
Ce-aş ajunge, tot singur, pe ape
Într-o lume de răni şi suspine,
Dacă nu te-aş simţi pe aproape
Dacă nu Te-aş avea lângă mine ?

Eu sunt scurgerea,aburul, clipa,
Sunt doar lutul, iar Tu eşti olarul.
Ocroteşte-mă , Doamne, cu-aripa,
Dăltuieşte-mi făptura cu Harul !

de Sergiu Grossu

Lasă un răspuns