Tu, Veşnicule Tânăr, Iisuse Preafrumos,
Tu mă iubeşti pe mine, un mic şi-un păcătos,
Tu, Preaiubitul Dulce al Slăvilor Cereşti,
Tu mă iubeşti pe mine,
– Tu spui că mă iubeşti?…
O, cum să-Ţi răsplătesc
şi cât să Te iubesc,
că de-aş plăti până-am să mor,
tot sunt şi sunt dator, dator…
Tu, Cel spre Care toate frumseţile se-atrag,
Tu, Cel pe Care roua Te-ar săruta cu drag,
Tu, Cel cu Chip de Soare şi nimb de curcubeu,
Tu mă iubeşti pe mine?
– Tu-mi spui: „Iubitul Meu”?
Tu, Cel ce-mi stai alături la dreapta când mă-nchin,
pe lacrimile mele îmi pui sărut divin,
Tu, Cel ce-mi ştii şi gândul când Ochii Ţi-i privesc,
– ştii cele două vorbe ce nici nu le şoptesc…
O, Dragostea mea sfântă, Iubitule Frumos,
ce fericiţi Ţi-s Ochii când mă priveşti în jos,
Te văd – şi nu mă satur de Chipul Tău nicicând,
ca îngerii ce zboară în jurul Tău cântând…
TRAIAN DORZ din ”Cântări Noi”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
