– O mult grăitoare scrisoare –
O mult grăitoare scrisoare am primit zilele acestea de la un tânăr ostaş al Domnului, pe care o dăm mai jos. Cerând cărţi de la Librăria Oastei – hrană pentru suflet –, printre altele ne scrie şi următoarele înţelegătoare rânduri:
Prea Cucernice Părinte, sunt băiat de 19 ani şi n-am părinţi, sunt sărac lipit pământului, dar slăvesc pe Dumnezeu că, din partea celor cereşti, sunt bogat. Servesc şi eu pe altul, ca să-mi capăt hrana pământească, hrana trupului, şi un bănuţ pe care-l câştig şi eu îl dau pentru hrana sufletului”.
Creţu P. Petre,
Turdaş – Hunedoara
Iată ce minunată înţelegere pentru cele sufleteşti la un tânăr de 19 ani. Deşi sărac „lipit pământului”, nu înţelege să rămână lipit pământului şi cu sufletul său.
„Un ban pe care-l câştig îl dau pentru cele sufleteşti”. Oare câţi facem aşa? Oare cât cheltuim pentru poftele noastre şi cât pentru suflet?
Să ne facem socoteala, căci e cap de an.
Şi să nu uităm că merită şi sufletul să trăiască. Căci dacă am câştigat lumea toată şi mi-am pierdut sufletul, ce-am folosit? O Biblie, o carte bună sau o foaie de zidire sufletească vredniceşte şi scânteia vieţii din noi… Şi e bine să ştim că umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace (Rom 8, 6).
I. Marini
«Oastea Domnului» nr. 51 / 18 dec. 1932, p. 1
Gazetarul credincios Ioan Marini
Articole apărute între anii 1930 şi 1938
culegere şi prezentare: Ovidiu Rus
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2017
