Poezie – Pagina 193 – Oastea Domnului

De la adunarea anuală a Oastei Domnului din Baia-Mare care a avut loc în Biserica Sf. Prooroc Ilie (Baia-Mare, 20 iul. 2014)

Doamne, fă să nu ne temem niciodată de acei ce ne pot ucide trupul cu puterea rea din ei, dar nu mai pot.

de Traian Dorz, din volumul “Hristos – mărturia mea” Cap. 3 – PRIMII PAŞI SPRE LUMINĂ Astăzi, când din nou, Iisuse, mă întorc.

Susu-i ceriu plin de stele, jos, pământu-i plin de rele sus străluce stelele jos pe lume, relele numa-n ceriu este dreptate pe pământu-i.

Ajutã-ne sã Te iubim Cerescul nostru Tatã chiar dac-ar fi sã nu primim în veci nici o rãsplatã. Sã credem în puterea Ta.

O, pașii Tãi prin ceruri: luminã și cântare prin ape: adâncime, tãcere și minune prin aer: strãlucire, miresme și culoare prin lume: înnoire,.

Nu mi-am putut nãlța privirea mereu spre Adevãr s-o țin dar gândul i-a pãtruns iubirea și nu i-am fost nicicând strãin. N-am înțeles.

O, cum să-ntârzie pedeapsa acestui secol desfrânat când orice gură e-o gheenă şi orice ins e-un apostat, când orice ochi sticleşte ura –.

Tu n-ai fãcut atât pãcat cât sã nu poatã fi iertat! Nu-i nime-așa de osândit sã nu mai poatã fi primit. Nu-i nime-așa.