Cu câtă-nţelepciune s-ar cere să păşim,
când nu ştim calea clipei de-ajungem s-o sfârşim.
Cu câtă lepădare de tot ce parcă-avem,
când nu ştim lângă toate cât încă mai suntem.
Cu câtă pocăinţă spre orişice păcat,
când nu ştim dacă mâine mai poate fi iertat.
Cu câtă dezlipire de tot ce întâlnim,
când nu ştim niciodată napoi de mai venim.
Cu câtă dărnicie spre tot ce-am mai putea,
când nu ştim dacă mâine vom fi sau vom avea.
Cu câtă grabă sfântă spre-al mântuirii dar,
când nu ştim dacă mâine nu poate fi-n zadar.
TRAIAN DORZ din ”Cântări Nemuritoare”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
