Cum trec de iute toate
ce-n lume-acum le vezi,
mai slabe sunt ca umbra,
oricât de tari le crezi,
mai mici sunt ca nimica
chiar cei ce par mai mari
– şi tu treci ca o umbră,
oricât de veşnic pari.
Ca visul scurt sfârşeşte
şi viaţa ta de-acum,
un an dintr-o viaţă
e cât un pas pe-un drum;
ştii paşii tăi din urmă,
dar nu-i ştii câţi mai sînt,
şi vine unul care
sfârşeşte-ntr-un mormânt.
O, nu-i urî pe-aceia
ce-ţi prea tot spun mereu
că-ţi vine grabnic moartea,
să vii la Dumnezeu;
ci-mpacă-te cu Domnul
acum, cât mai trăieşti,
că mâine nu-i nici urmă
din tot ce pari că eşti…
TRAIAN DORZ din ”Cântările Căinței”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
