Doamne, doar Tu ştii ce sufăr
şi nu pot să spui,
taina mea n-o pot desface,
Doamne, nimănui;
focul inimii din mine,
cel adânc şi greu,
nimeni, Doamne, nu mi-l ştie,
numai Tu şi eu.
Doamne, Doamne, numai Tu
ştii ce-mi arde sufletu’,
fii cu mine-n calea grea,
să-mi duc crucea mea…
Sufletul, aş vrea să-mi zboare,
Doamne, da-i legat,
ard de dorul după soare,
da-n noroi mă zbat;
unde inima mă cheamă
nu pot să mă duc,
unde stau legat pe flăcări
sufletu-mi usuc.
Doamne, numai Tu-mi ştii toată
viaţa-n care zac
până când să pot odată
zborul să-mi desfac,
până-o să se rupă lanţul
de noroi şi fier,
să mai pot cânta pe-ntinsul
slobodului cer…
TRAIAN DORZ din ”Cântările Căinței”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
