Doamne, numai Tu ştii Singur arzătoarea-mi cruce,
– dacă nu mi-o porţi Tu, oare cine mi-o va duce?
Că pe lume n-am pe nimeni s-o mai poată duce.
Numai Tu-mi poţi înţelege lacrimile-amare,
nu-mi mai ştie-n lumea asta nimeni ce mă doare,
nu mai ştie ca şi Tine nimeni ce mă doare.
Numai Singur Tu poţi astăzi să-mi mai fii aproape,
– dacă nu-mi ajuţi Tu, oare cine-o să mă scape?
N-am pe nimeni ca pe Tine, altul, să mă scape.
Numai de la Tine Singur mai aştept scăpare,
– numai Tu ştii ce-i iubirea singură sub soare,
când aşteaptă şi când plânge singură sub soare!
